Plângerea Bombonicăi Prodana față de Instanța Supremă: RESPINSĂ. Avocatul acuză imaginația INTERPRETATIVĂ a conducerii ÎCCJ

„Am primit, în termen, răspunsul Președintelui ÎCCJ la plângerea prelabilă pe care am facut-o în ce privește nelegalitatea Hotărârilor Colegiului de conducere, prin care s-au stabilit completele de 5 judecători în materie penală pentru anul 2018, precum și a Regulamentului ÎCCJ cu referire la aceeași problemă. Desigur, așteptam răspunsul Colegiului de conducere, aceasta fiind autoritatea publică emitentă potrivit legii contenciosului administrativ. Dincolo de asta, plângerea prelabilă a fost respinsă, cu aceeași motivare, în esență, prin care conducerea ÎCCJ și-a susținut cererea de respingere a cererii Premierului cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională,” a scris avocatul Adrian Toni Neacșu, pe Facebook.

Apărătorul susține că i s-au imputat prevederi neclare ale Legii 304/2004, existând două articole contradictorii cu privire la conducerea completelor de 5 judecători.

„Ca în precedent, apreciez, cu tot respectul profesional și personal de care sunt în stare, imaginația interpretativă a conducerii ÎCCJ, deși consider că argumentele nu se susțin juridic„, transmite Neacșu.

Avocatul anunță însă noi demersuri pe această temă și va participa la ședința Curții Constituționale din 7 noiembrie, care va discuta sesizarea Guvernului privind un posibil conflict între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la formarea completurilor de judecată.

„Tot azi am înaintat la dosar, în numele clientei mele din așa-zisul dosar Bombonica, o excepție privind nelegala compunere a completului de judecată P1 al ÎCCJ. Urmează să depun acțiunea administrativă în anularea hotărârilor colegiului de conducere, însă nicidecum la instanța de contencios administrativ, respectiv la Curtea de apel București, care văd ca deja este sesizată. Toată atenția mea este îndreptată acum spre Curtea Constituțională, unde probabil voi și asista la ședința din 7 noiembrie, singura autoritate care poate stabili dacă există și cât de amplu este conflictul juridic dintre legiuitor și ÎCCJ prin crearea de către aceasta din urmă a propriilor norme de procedură, care exced legii de organizare judecătorească. Miza, pe care mi-o asum, nu o reprezintă un dosar sau altul și nici măcar compunerea completelor de 5 judecători ci recunoașterea realității juridice că din 2014 în România a existat, împotriva Constituției, o instanță extraordinară”, a completat Neacșu.

Președintele PSD Liviu Dragnea a contestat și el în instanță hotărârea Colegiului de conducere al instanței supreme privind formarea completurilor de 5 judecători. Primul termen a fost amânat pentru data de 23 noiembrie.

Liviu Dragnea contestă decizia instanței supreme de a menține completurile de 5 judecători constituite la începutul anului. Controversele privind formarea acestora au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președintele Secției Penale nu mai conduc completurile de 5 judecători, ci toți magistrații din complet sunt trași la sorți. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat însă că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conțin norme tranzitorii în cazul formării completurilor de 5 judecatori așa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor.

În cererea de chemare în judecată, președintele PSD acuză instanța supremă și Colegiul de conducere că și-au asumat aplicarea selectivă a prevederilor legii 304/2004, „fără nicio justificare legală, cu consecința periclitării situației juridice a proceselor înregistrate după data de 23 iulie 2018”.

Liviu Dragnea susține că nerespectarea normelor privind compunerea completurilor de judecată și vicierea procesului de repartizare aleatorie afectează însăși legalitatea hotărârilor judecătorești promulgate ulterior datei de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a noilor dispoziții.

„Suntem, așadar, în cazul unei aplicări selective a dispozițiilor legii 304/2004 privind organizarea judiciară, așa cum a fost modifcată prin legea 207/2018, ceea ce constituie un veritabil exces de putere cu consecința anihilării rolului constiutuțional al uneia dintre puterile statului – cea legislativă și încălcării dreptului de acces al cetățenilor la o instanță independentă și imparțială”, arată liderul PSD.

Totodată, președintele PSD solicită:

„1. Anularea în parte a hotărârii de Colegiu 89/4 din septembrie numai în ceea ce privește dispozițiile normative cuprinse în litera D a acesteia deoarece este un act administrativ nelegal emis cu exces de putere
2. Obligarea pârâtelor să adopte o Hotărâre de Colegiu cu respectarea prevederilor art. 19 alin 2(1) și art 32 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată prin legea 207/2018, în privința compunerii completurilor de judecată de 5 judecători în materie penală, în acord cu dispozițiile legale și limitele de competență stabilită prin Constituție.
3. Până la soluționarea cererii de anulare, suspendarea în parte a actului administrativ.
4. Sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 32 alin 1 din legea 304/2004, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că obligația președintelui ÎCCJ și a Colegiului de conducere de a stabili numărul și compunerea completurilor de judecată este în toate cazurile la începutul fiecărui an chiar și atunci când intervine o modificare legislativă cu aplicare imediată, iar evenimentul legislativ este plasat temporal pe parcursul anului, nu la începutul sau sfârșitul acestuia”.

Dosarul deschis după ce Liviu Dragnea a acționat în instanță ÎCCJ și Colegiul de conducere al instituției împotriva hotărârii privind constituirea completurilor de judecată a fost înregistrat pe 5 octombrie la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.