Planul Guvernului pentru PRIMA CASĂ. Noile reguli pentru a beneficia în viitor de acest program
Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, se consideră că forța cu care s-a relansat sectorul rezidențial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.
”Câteva modificări ale programului ‘Prima casă’ ar putea ajuta la soluționarea unora dintre aceste probleme: de exemplu, printr-o direcționare mai bună către gospodăriile care altfel nu ar putea contracta o ipotecă, efectele de distorsionare ar putea fi reduse deoarece veniturile beneficiarilor ar corespunde prețurilor locuințelor mai mici, iar cheltuielile publice ar fi direcționate corespunzător către gospodăriile cu venituri mai mici. Plafonul de garantare de 60.000-70.000 EUR nu este destul de eficient în filtrarea și orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistență din partea Guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluție în această privință. Astfel, eligibilitatea pentru obținerea garanției din cadrul programului ‘Prima Casă’ ar putea să se bazeze pe criteriul de venit”, se arată în document.
Strategia Națională a Locuirii prevede și diferențierea TVA pe locuințe.
”Persoanelor care cumpără locuințe private în cadrul unui anumit interval al prețului (mai mic de 86.000 EUR sau 380.000 RON) li se oferă o subvenție pentru TVA – acestea plătesc 5% TVA, comparativ cu TVA normal de 20%. Această subvenție ar fi mult mai eficientă dacă ar fi direcționată în funcție de nivelul venitului, de exemplu către persoane care câștigă mai puțin de venitul mediu la nivel național. Veniturile suplimentare generate astfel ar putea fi alocate altor arii prioritare, inclusiv locuințe publice și reabilitare seismică”, se mai arată în document.
Potrivit sursei citate, locuințele ANL vor putea fi doar închiriate.
CITEȘTE AICI DOCUMENTUL COMPLET
”Vânzarea locuințelor cu chirii subvenționate pentru tineri în contextul în care fondul de locuințe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menținut sub forma unor locuințe cu chirie care să fie utilizate într-unul sau mai multe dintre următoarele scopuri: pentru active generatoare de venit cu chirii la prețul pieței care să contribuie la subvenționarea încrucișată a locuințelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuințe sociale noi; locuințe în regim de închiriere destinate gospodăriilor cu venit redus (până la cea de-a 30-a percentilă a veniturilor, aproximativ) care pot să plătească chiriile actuale; locuințe pentru tineri (în forma programului actual), cu chirii subvenționate, însă cu un plafon în ceea ce privește numărul de ani în care acestea pot fi ocupate de către o singură gospodărie (de exemplu 3-5 ani); sau locuințe de ‘tranziție’ pentru rezidenții clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică”, reiese din documentul postat pe pagina de internet a MDRAP.
O altă prevedere se referă la clădirile istorice, pe care Executivul intenționează să le cumpere, dacă sunt neutilizate și avariate, urmând să le reabiliteze cu bani de la bugetul de stat.
”Este necesar ca prerogativele statului de achiziție obligatorie să fie utilizate pentru a dobândi în proprietate clădiri istorice (monumente istorice vacante) neutilizate și care sunt în stare precară – în baza unei politici care să instituie îmbunătățiri ale tuturor clădirilor istorice deținute în proprietate privată într-o anumită perioadă prevăzută. În cazul în care acest lucru nu este realizat, autoritatea administrației publice locale trebuie să poată achiziționa/dobândi aceste structuri pentru a le consolida/reabilita, cu finanțare de la bugetul local sau bugetul de stat, după caz. În plus, clădirile deținute în proprietate privată care sunt certificate ca monumente istorice, dar care sunt vacante și neutilizate pe o perioadă extinsă și care sunt avariate, pot fi cumpărate cu drepturi de preempțiune de către statul român prin Ministerul Culturii (conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice). Acest cadru legal trebuie să permită conservarea, regenerarea și, dacă este posibil, schimbarea destinației acestor clădiri”, se mai arată în document.
Strategia prevede și oferirea de subvenții/vouchere pentru închirierea de locuințe.
”În absența unor locuințe publice adecvate sau în cazurile în care construirea de locuințe publice noi nu este fezabilă din motive logistice sau financiare, autoritățile administrației publice pot acorda subvenții/vouchere pentru închiriere. În cadrul unei astfel de scheme, gospodăria eligibilă poate găsi o altă locuință privată de închiriat și poate primi o subvenție de la guvern pentru a putea suporta chiria. Cota din chirie care este asigurată prin subvenție trebuie să fie progresivă și să vizeze persoanele care au cea mai mare nevoie – de exemplu, valoarea voucherului poate să fie de 100% din chiria standardizată pe piață (CSP) pentru gospodăriile aflate în centila 0-30 de venit și 80-90% pentru gospodăriile aflate în centilele de venit 30-50; 80% pentru centilele de venit 51-70, etc”, mai prevede documentul Guvernului.
Strategia a fost realizată pe baza analizelor Băncii Mondiale, care a propus un set de recomandări, potrivit Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Principalele grupuri vulnerabile de populație din România (persoanele sărace/cu venituri reduse; copiii și tinerii lipsiți de îngrijirea și susținerea părinților; vârstnicii singuri sau aflați în stare de dependență; persoanele de etnie romă; persoanele cu dizabilități; persoane dependente de droguri sau alcool, victime ale violenței în familie, persoane care au ispășit pedepse privative de libertate, persoane aflate în evidențele serviciilor de probațiune; persoane care trăiesc în comunități marginalizate etc.) constituie grupul țintă al Strategiei și beneficiarii cheie ai măsurilor care vor fi implementate până în 2020.