Planul Marii Britanii pentru muncitorii străini. Cum ar putea fi afectați românii după Brexit
Cetățenii străini ar putea obține mai greu locuri de muncă în Marea Britanie, în cazul în care Executivul de la Londra va decide să modifice legislația pentru a îngreuna procedurile care le permit companiilor să angajeze imigranți, așa cum a anunțat miercuri. Premierul Theresa May a explicat că referendumul din 23 iunie, care a avut drept rezultat decizia ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, reprezintă un semn că imigrația este la un nivel prea mare, în condițiile în care dintre cele 31,7 milioane de persoane angajate în Marea Britanie la sfârșitul lunii iunie, 5,4 milioane sunt născute în străinătate.
„Vrem în continuare să aducem în Marea Britanie persoanele care au calificările cele mai înalte. Dar doar prin reducerea cifrelor la niveluri sustenabile putem schimba percepția opiniei publice astfel încât imigrația să redevină un lucru acceptabil „, a afirmat ministrul britanic de Interne, Amber Rudd, la o reuniune a Partidului Conservator pe tema Brexit.
Printre măsurile analizate de Guvernul de la Londra se numără fixarea unor cote privind angajarea străinilor: „În scurt timp, ne vom consulta asupra viitoarelor măsuri pentru ținerea imigrației sub control. Vom analiza situația de pe piața muncii și a studiilor. Acest lucru va include și posibilitatea înăspririi testelor efectuate de companii înainte de a face recrutări din străinătate”, a subliniat Rudd.
În ceea ce-i privește pe românii care muncesc în Marea Britanie, impactul ieșirii Regatului din UE nu va fi unul imediat, dar pe termen lung libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor va depinde de negocierea termenilor dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, arată reprezentanții Ministerului Muncii. Potrivit celor mai recente date, în trimestrul ianuarie-martie 2016, 175.000 cetățeni români lucrau în Marea Britanie, cu 30.000 mai mulți față de anul anterior. În plus conform datelor publicate de către Higher Education Statistics Agency / HESA, în ianuarie 2016, aproximativ 9.200 tineri români erau înscriși la cursuri de licență, master și doctorat în Marea Britanie.
Negocierile referitoare la condițiile în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană au ajuns și la București, unde premierul Dacian Cioloș s-a întâlnit la Palatul Victoria, cu negociatorul șef pentru Brexit al Comisiei Europene. Primul ministru a transmis că, în ceea ce privește viitorul UE, România dorește să fie parte a nucleului de integrare europeană, având mijloacele și voința politică necesare pentru a aduce valoare adăugată și că este nevoie ca negocierile să păstreze un format care să urmeze o viziune împărtășită de toate statele membre ale Uniunii.
„Este important ca negocierile ce vor avea loc între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii să fie organizate într-un format inclusiv ce asigură o viziune comună a statelor membre în format UE27 și a instituțiilor europene cu privire la elementele negociate. Opțiunea României în ceea ce privește discuțiile privind viitorul Uniunii Europene este clară: țara noastră dorește să fie parte a nucleul de integrare europeană având mijloacele și voința politică necesare pentru a aduce valoare adăugată în această dezbatere”, a spus Dacian Cioloș.
Dacă iese din piața comună europeană, Marea Britanie ar putea pierde 40 de miliarde de lire
Anunțul vine într-un context economic delicat pentru Marea Britanie, în condițiile în care specialiștii au avertizat deja guvernul din Regat că ieșirea Marii Britanii din piața comună europeană ar putea costa băncile și business-urile associate din Regat aproximativ 40 de miliarde de lire (51 de miliarde de dolari), șubrezind un sector cheie din economie, potrivit unui raport, scrie Bloomberg.
Firmele din industria financiară au cerut, din nou, obținerea unui stat special în cadrul negocierilor de Brexit cu Uniunea Europeană, după ce oficialii guvernamentali din Marea Britanie au indicat săptămâna aceasta că nu vor fi făcute favoruri. Raportul pregătit de grupul de lobby TheCityUk avertizează că aproape 70.000 de job-uri și 10 miliarde de lire din impozite sunt riscate în eventualitatea unui Brexit dur, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
Premierul Theresa May a eliminate posibilitatea prioritizării protecției băncii în discuțiile pentru Brexit și a refuzat cererea lor pentru un accord care să le ajute în mod special cu tranziția din blocul comunitar. Executivii din industria financiar-bancară au amenințat că își vor muta business-urile în afara Marii Britanii dacă Regatul Unit nu va reuși să obțină un acord care să le permită furnizarea de servicii clienților europeni direct din Londra.
Guvernele din UE s-au plans că planul premierul britanic Theresa May de a începe negocierile pentru Brexit din aprilie nu oferă destule detalii și că nu va putea porni discuțiile informale pe care le dorește înainte de acel termen, scrie Bloomberg. May a declarat duminică pentru prima oară că va declanșa planul de doi ani de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2017 și a declarat pentru BBC că prin acest anunț speră că va ajuta țările din UE să permit discuții preliminare care să asigure o tranziție ușoară.
Această cerere nu a fost primită bine pe continent, în condițiile în care politicenii au reiterat că May trebuie să invoce Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, care permit unei țări să iase din UE, înainte de a începe orice negocieri. Investitorii se tem că există șanse ca „divorțul” să fie o rupture mai violentă în loc de o despărțire ușoară.
„Nu vor fi negocieri fără notificare”, a spus Raimundas Karoblis, vice-ministrul pentru afaceri externe al Lituaniei. Ministrul pentru integrare europeană al Suediei, Ann Linde, a spus că „nu vor fi negocieri naționale, separate”. Țările din Uniunea Europeană care nu și-au exprimat încă direct refuzul pentru negocieri ar putea fi puse sub presiune să nu pornească discuțiile cu Marea Britanie, în condițiile în care aceasta ar putea duce la tensiuni între cele 27 de state membre rămase în UE.
Lira sterlină a ajuns la minimul ultimilor 31 de ani, în condițiile în care investitorii sunt îngrijorați cu privire la exitul Marii Britanii din Uniunea Europeană, după anunțul premierului Theresa May că ar demara procedurile în primul trimestru al anului viitor, scrie Bloomberg.
Moneda a scăzut sub minimul de după Brexit, pierzând teren în raport cu 29 din cele 31 de valute importante. În prima zi a conferinței anuale a partidului Conservator din Marea Britanie, May a promis să reducă imigrația și a stability data la care Marea Britanie ar urma să declanșeze Articolul 50, care pornește un process de 2 ani de exit. Lira sterlină a scăzut cu 0,5%, la 1,2777 dolari/liră în Londra, și a atins chiar și 1,2770 dolari/liră, cel mai scăzut nivel din 1985.