PLANUL ROȘU al autorităților pentru MARELE CUTREMUR. În cât timp ajung salvatorii la un bloc prăbușit

Bucureștiul este orașul european cu cel mai mare risc în cazul unui seism cu magnitudine mare, și asta nu doar din cauză că zona este una seismică, ci pentru că populația nu este pregătită în caz de pericol, iar sute de clădiri sunt în stare de degradare avansată.

În cazul în care ar avea loc un cutremur de magnitudine mare, Prefectura declanșează un plan roșu de acțiune. Potrivit legii, planul roșu de intervenție are loc în fiecare județ în parte. Fiecare județ are un plan roșu la ora actuală, care cuprinde pașii clari de intervenție în caz de dezastru. La elaborarea acestui planul au participat medicul-șef al serviciului mobil de urgență, reanimare și descarcerare (S.M.U.R.D.), directorul medical al serviciului de ambulanță, un reprezentant al prefectului și reprezentanții locali ai instituțiilor de sprijin (ISU, Poliție, Poliția de Frontieră, Jandarmerie etc.). Dacă seismul are consecințe catastrofale, se întrunește Comitetul Național pentru Situații care coordonează la nivel național și local, activitatea instituțiilor cu atribuții în operațiunile de salvare, precum Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Serviciile de ambulanță, SMURD, Poliție, Jandarmerie, Armată.

Primii care ajung la locul dezastrului sunt salvatorii de la Inspectoratul pentru situații de Urgență din București și din fiecare județ.

ACTUALITATE Michael Shumacher va deveni BUNIC. Fiica lui, Gina, a anunțat că este însărcinată: „Aşteptăm cu nerăbdare”

14:39

ECONOMIE Tarifele RCA au crescut în 2024, chiar dacă modul de calcul al poliței OBLIGATORII a fost plafonat. Ce a descoperit ASF la asigurători

14:32

Timpul de răspuns al autorităților depinde de proporțiile dezastrului. La un singur bloc prăbușit, salvatorii pot ajunge în câteva minute. Când este vorba de mai multe imobile dărâmate timpul de răspuns crește, pentru că este nevoie să fie detașate echipaje ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, echipaje ale ambulanței și SMURD, din județele învecinate.

„Dacă este un singur bloc căzut atunci poate interveni ISU local și intervenția are loc în câteva minute,  dar dacă sunt mai multe clădiri și capacitatea ISU local de intervenție este depășită, atunci avem o situație de dezastru și se formează comitetul național pentru situații de urgență. În funcție de situație, pot fi chemate și forțe de intervenție din celelalte județe. Dar acesta este planul, prima dată intervine ISU local. În același timp se trimti echipe pentru evaluarea din teren și apoi se trimit echipele”, a declarat pentru gândul Raed Arafat.

Raed Arafat spune că în cazul în care are loc un cutremur pentru salvarea victimelor este nevoie de aparatură complexă, precum detectoare de viață și mașini de descarcerare grea, dotate cu stabilizatoare ale structurilor avariate. „Noi avem în zona București, mai precis la Ciolpani, o unitate specială de intervenție ce a fost acredidată ONU acum câteva luni, unitate dotată inclusiv cu detectoare de viață. În cazul în care avem mai multe blocuri și clădiri căzute atunci vin echipajele din țară, dotate cu mașini de descarcerare grea, ce au aparatură de stabilizare structuri în caz de calamitate. Aceste echipe vin cu ambulanțele și echipele medicale. Dacă e un cutremur de proporții mobilizăm SMURD-ul și în prezent avem 300 de echipaje la nivel național”, a spus Raed Arafat.

Câte clădiri din București se pot prăbuși la cutremur

Primăria Capitalei a actualizat pe 17 noiembrie 2014 lista cu clădirile pericol public, dar și lista cu clădirile consolidate.

Cele mai multe dintre clădire aflate în pericol să cadă în cazul unul cutremur sunt situate în zona centrală a Bucureștiului, pe ruta Piața Unirii-Piața Romană. În perimetrul teraselor din Centrul Vechi sunt zeci de case care stau să cadă pe străzile Franceză, Academiei, Blănari, Lipscani, Ion Ghica, Gabroveni, Șelari și Șepcari.

În Capitală, sunt, în prezent, potrivit listei actualizate a clădirilor pericol public, 189 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic – clădiri care prezintă pericol public și care se pot prăbuși la seism. Alte câteva sute pot suferi avarii extrem de grave la structură și pot pune în pericol viața locatarilor în cazul unui cutremur. Astfel, 304 clădiri sunt încadrate în clasa II de risc seismic, alte 84 de clădiri încadrate în clasa de risc seismic III și 6 clădiri în clasa de risc seismic IV.

Primăria Capitalei a actualizat și lista clădirilor expertizate tehnic, încadrate în categorii de urgențe, conform normativului P100-92, dar neîncadrate în clasa de risc seismic corepunzător. În această situație sunt 1613 clădiri, răspândite în toate sectoarele Capitalei.

DESCARCĂ DE AICI LISTA CLĂDIRILOR AFLATE ÎN PERICOL ÎN CAZ DE CUTREMUR

„Legea nu e clară în privința responsabilităților”

Experții consultați de gândul au arătat că populația nu este de fapt pregătită să facă față unui cutremur de magnitudine mare. Emil-Sever Georgescu -cercetător științific în domeniul riscului seismic la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare in Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”- vorbește despre lipsa de informare a oamenilor, dar și de motivele pentru care foarte puține clădiri cu risc seismic au fost consolidate.

Mediafax Foto// Răzvan Chiruță

„Populația este insuficient pregătită în raport cu ceea ce ne cere nouă să fim zona Vrancea. Dar asta depinde de nivelul de informare al populației. Între autorități lucrurile sunt împărțite. Eu, din câte știu, la Inspectoratul pentru Situații de Urgență sunt niște spoturi cu ce să faci în caz de cutremur, aceste spoturi ar fi un bun instrumentde informare al populației.  Mai contează și modul în care se particularizează măsurile împotriva cutremurului, adică modul în care fiecare înțelege să le aplice, este dificil de spus dacă fiecare înțelege în același fel”, a spus Emil-Sever Georgescu.

Acesta susține că în privința Capitalei lucrurile sunt demult știute: clădirile trebuie consolidate. „Altfel, dacă proprietarii respectivi ai clădirilor nu vor să participe la programul național prin care se consolidează clădirile, atunci acestea rămân așa cum sunt. Mulți spun că e prea mult perioada de 25 de ani, așa cum e în programul de consolidare a clădirilor. Dar dacă te apuci să faci socoteala, nu e așa de mult. Ceea ce îi sperie pe locatari este ipotecarea apartamentului, pentru că  pentru tot împrumutul se face printr-o bancă. Oricum există garanție din partea statului, dacă se întâmplă ca împrumutul să nu mai poată fi plătit de către stat, rămâi chiriaș în casă”, mai spune Emil-Sever Georgescu.

Acesta spune că procesul  consolidării clădirilor în stare avansată de degradare durează așa de mult pentru că legea nu este foarte clară în privința responsabilități.

DESCARCĂ DE AICI REGULILE DE COMPORTAMENT LA DEZASTRU

„Nu e numai vina autorităților. Legea de fapt nu prevede răspunderea clară. Din câte știu eu Primăria Capitalei a fost dată în judecată pentru ingerințe asupra proprietății”, a mai spus Georgescu.

Specialistul susține că problema consolidăriii clădirilor nu este neapărat o problemă de siguranță națională. „Este ușor fantezist să spui că problema cutremurului este o problemă de siguranță națională, este mai mult o problemă de morală a siguranței naționale. O să fie foarte greu să te descurci cu juriștii care interpretează legea. Din punct de vedere al legii funcționarii de la primărie au trimis niște notificări la asociațiile de proprietari, ei sunt acoperiți din punct de vedere legal. Dar este o problemă dacă juriștii noștri nu sunt pregătiți să facă față solicitărilor privind proprietatea”, a mai spus Emil-Sever Georgescu.

„Nu există zone sigure în Capitală”

Inginerul consideră că nu există zone mai bune sau mai proaste pentru cutremur. „Nu zonele sunt problema, în sensul că într-un loc se simte mai bine cutremurul, în timp ce în altă zonă nu se simte, ci clădirile sunt de vină. Este vorba de clădirile construite înainte de 1940, pentru care nu s-a calculat nivelul de risc seismic. Și nici nu s-au consolidat. Cele construite după 1977 sunt făcute după normele în vigoare. Acum dacă după 1990 unii care și-au făcut case nu au respectat normele asta e altă treabă. Toată lumea are autorizații azi”, a spus Georgescu.

Și directorul Institutului pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu spune că populația încă nu este pregătită pentru un cutremur mare.

„Noi am tot încercat să dezvoltăm proiecte privind pregătirea populației la cutremur, dar tot timpul nu au fost bani, numai în școli se face pregătire, odată pe semestru. Nu va putea nimeni să spună când va fi un cutremur mare.  Cutremurul care a fost sâmbătă seara a fost de suprafață, din categoria celor care se produc în crustă. Asemănător celor care s-au produs la Galați. Cele produse în 1977, respectiv în 1940, sunt cutremure de adâncime, care se produc la 180/190 km adâncime, au două nivele de producere”, arată Constantin Ionescu.

În opinia specialistului nu există o hartă a zonelor de intensitare mai mare sau mai mică a cutremurului în Capitală. „Bucureșiul este construit de o parte și de alta a Dâmboviței, nu există o anumită zonă în care să spui că ești protejat. Toată zona are amplificare maximă la cutremur”, susține Constantin Ionescu. Acesta susține că e important ca oamenii să știe ce să facă în cazul unui cutremur.

Reguli de respectat în timpul cutremurului și după aceea

Pentru a veni în sprijinul populației, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vrancea a întocmit  un ghid cu reguli de comportare în timpul și după cutremur. gândul vă prezintă mai jos aceste reguli, așa cum au fost ele întocmite de specialiștii de la ISU Vrancea.

Ce să faci în timpul unui seism:

1. Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile. Nu vă speriați de zgomotele din jur.

2. Preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând la accidente grave, nedorite.

ATENȚIE! Scările sunt elemente de construcții foarte sensibile la deplasările diferențiate ale etajelor și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilației seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuință parter ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.

3. Rămâneți în încăpere sau locuință, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot accidenta, protejați-vă sub o grindă, toc de ușă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc.

În lipsa unor astfel de posibilități vă puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos iar cu palmele împreunate vă veți proteja capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaștere prealabilă a acelor elemente de construcție rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.

4. Dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.

5. Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, evitați aglomerația, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideți ușa locuinței spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice.

6. Nu alergați în stradă.

7. Dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă.

8. Acordați prim ajutor persoanelor rănite.

Reguli pentru cutremur de la Habitat for Humanity România

Comportamentul după cutremur:

1. Nu părăsiți imediat spațiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordați mai întâi primul ajutor celor afectați de seism. Calmați persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii.

2. Ajutații pe cei răniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de construcții, să se degajeze. Nu mișcați răniții grav – dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniți suplimentar din alte cauze – până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.

3. Îngrijiți-vă de siguranța copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte și încălțăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanșat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuință sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.

4. Nu utilizați telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privința intervenției post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.

5.  Dacă s-a declanșat un incendiu, încercați să-l stingeți prin forțe proprii.

6. Verificați preliminar starea instalațiilor electrice, gaze, apă, canal, verificați vizual starea construcției în interior. În cazul constatării de avarii, închideți alimentarea locală sau generală și anunțați unitatea pentru intervenție. Nu folosiți foc deschis.

7. Părăsiți clădirea cu calm, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificați mai întâi scara și drumul spre ieșire spre a nu vă expune la pericole.

8. Pentru orice eventualitate, preveniți rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieșirea din clădire utilizând o cască de protecție sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, ghiozdan, cărți groase etc.

9. Dacă la ieșire întâlniți uși blocate, acționați fără panică pentru deblocare. Dacă nu reușiți, iar acestea au vitraj, procedați cu calm la spargerea geamului și curățirea ramei și a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniștiți-le, mai întâi, după care solicitați sprijin persoanelor autorizate.

10. Evitați clădirile grav avariate, cu excepția unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate și fără riscuri inutile.

11. Ajutați echipele de intervenție pentru ajutor sau salvare.

12. Ascultați numai anunțurile posturilor de radioteleviziune naționale și recomandările de acțiune imediată ale organelor în drept.

13. Fiți pregătiți psihic și fizic pentru eventualitatea unor șocuri ulterioare primei mișcări seismice – așa numitele replici – fără a intra în panică. Nu dați crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de așa-ziși specialiști!

14. La evacuare dați prioritate celor răniți sau copiilor, bătrânilor, femeilor și ascultați întocmai recomandările salvatorilor.

15. Experiența cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveți cunoștințe necesare supraviețuirii până la intervenția echipelor de salvare în cazul unei situații extreme în care, de exemplu, ați fi surprinși sub niște dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă, ascensor etc. blocate, prin înțepenirea ușilor sau din alte cauze.