Plenul CSM dezbate marți raportul Inspecției Judiciare privind miile de magistrați anchetați de DNA

„Raportul Inspecției Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 privind „respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrați sau în legătură cu acestea”, este unul dintre punctele de pe ordinea de zi a ședinței de marți a plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Concret, pe 24 august 2018, Inspecția Judiciară anunța rezultatele controlului la DNA pe dosarele în care sunt vizați magistrații. Raportul Inspecției Judiciare arăta că, în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, DNA a soluționat aproape 2.000 de dosare privind 3.420 de magistrați.

La finele lui iulie 2018, la Direcția Națională Anticorupție mai erau 415 cauze cu 820 de magistrați.

EXTERNE MAE reamintește ALERTELE de călătorie privind Federația Rusă și recomandă „cu fermitate” românilor să evalueze cu toată responsabilitatea riscurile

17:08

POLITICĂ Emil Hurezeanu a primit aviz FAVORABIL/ Cu 32 de voturi „pentru” și 22, „împotrivă”, liberalii vor avea ministru la EXTERNE

16:51

„În perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Direcția Națională Anticorupție a soluționat 1.965 de cauze privind 3.420 de magistrați (2.193 judecători și 1.227 procurori); la 30 iulie 2018, se aflau în curs de soluționare la Direcția Națională Anticorupție 415 cauze vizând în total 474 de judecători și 346 de procurori”, arăta Inspecția Judiciară atunci, într-un comunicat de presă.

În aprilie 2018, șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, declara că printre magistrații vizați de anchetele DNA s-au numărat judecători ai Curții Constituționale, judecători și procurori membri sau foști membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dar și inspectori judiciari.

„Aceste dosare ale DNA-ului au vizat 13 judecători membri sau foști membri ai CSM-ului și doi membri care erau procurori, doi membri sau foști membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. În privința dosarelor soluționate, au fost, în ceea ce privește judecătorii, 1.208 de dosare vizând 1.604 judecători, rămânând la 30 iulie 2018 un număr de 235 de dosare nesoluționate vizând 433 de judecători”, a spus, la vremea respectivă, Netejoru.

Nesoluționate au rămas cauzele vizând doi membri ai CSM și șapte inspectori judiciari, printre care se numără și Lucian Netejoru. „Magistrații au fost supravegheați cu vârf și îndesat”, a conchis Netejoru.

Cu privre la măsurile de supraveghere, Netejoru a spus că „pașii au fost respectați dar printr-o forțare a legii”. Unul dintre ele se referea la sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți de la o instanță necompetentă, când încă urmărirea penală nu fusese dispusă nici măcar in rem, „lucru deosebit de grav”, după cum a apreciat șeful IJ.

„Mai sunt semnalate situații în care procurorii DNA au prezentat cu întârzieri semnificative, de chiar 3 ani și jumătate, autorizațiile provizorii pe care le emiseseră în cauzele respective, le prezentaseră cu întârzierea de care v-am spus la instanță, pentru a fi confirmate și, mai mult, chiar și atunci când instanța infirma aceste autorizații provizorii, nu s-a procedat la distrugerea acestor procese verbale, de redare a înregistrărilor care fuseseră infirmate”, a declarat șeful Inspecției Judiciare.

Au mai fost semnalate cazuri în care dosare aflate pe rolul unei structuri teritoriale erau preluate la DNA central numai pentru o zi, „numai pentru a se obține mandat pentru aceste măsuri de supraveghere, după care, în aceeași zi, erau trimise din nou la structura teritorială de unde fuseseră preluată printr-o simplă adresă”, a detaliat șeful Inspecției.

Alte situații au vizat valorificarea cu o maximă întârziere a înregistrărilor care au fost efectuate, fiind identificate cazuri în care au fost exploatate chiar și la cinci ani după ce au fost obținute. Au fost semnalate cazuri în care, pentru a se prelungi peste limita legală durata acestor măsuri de supraveghere, erau create succesiv dosare vizând în esență aceeași faptă la care sigur erau aduse pentru a justifica o astfel de solicitare elemente minime de noutate.

„Pentru a se prelungi durata acestor măsuri de supraveghere, erau create succesiv dosare vizând în esență aceleași fapte la care erau aduse, pentru a justifica o astfel de solicitare, elemente minime de noutate. În fapt, respectivii magistrați care erau supuși acestor măsuri de supraveghere, în fiecare din aceste dosare erau la fel cercetați pentru aceleași fapte, dar se obțineau noi și noi mandate”, a mai spus șeful Inspecției Judiciare, a spus Netejoru.

Echipa de control a Inspecției a fost una mixtă compusă din inspectori judiciari din cadrul direcției pentru judecători și de la direcția de inspecție pentru procurori.