Poliția Capitalei a reconstituit traseul parcurs de Iulia Ionescu din București până la Suceava
Chestorul șef de poliție Petre Tobă a mai spus că, în prezent, se mai fac audieri în acest dosar.
Petre Tobă a precizat că poliția și-a creat deja o imagine completă a tot ce s-a întâmplat din momentul în care Iulia Ionescu a plecat de acasă și până când a fost găsită de polițiștii Direcției Operațiuni Speciale.
Ofițerii Serviciului de Investigații Criminale din Poliția Sectorului 5 au deschis un dosar penal pentru lipsire de libertate în cazul Iuliei Ionescu, urmărirea penală fiind începută in rem, au declarat marți, pentru MEDIAFAX, oficiali din Parchetul Judecăriei Sectorului 5.
„S-a deschis dosar penal, iar cercetările sunt făcute de către polițiștii de la Sectorul 5. S-a început urmărirea penală in rem. După modificările legislative în materie penală, în majoritatea cauzelor se începe urmărirea penală față de faptă, ceea ce se întâmplă și în acest dosar”, au spus reprezentanții Parchetului Judecătoriei Sectorului 5.
Obiectul dosarului îl constituie lipsirea de libertate. Potrivit articolului 205 din noul Cod penal, lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepsește cu închisoarea de la unu la șapte ani. De asemenea, în același articol se menționează, la alineatul 3 litera b), că se consideră lipsire de libertate dacă fapta este săvârșită asupra unui minor.
Petre Tobă a declarat marți că a cerut Poliției Capitalei să finalizeze ancheta până la sfârșitul săptămânii.
Șeful Poliției Române a precizat că Iulia Ionescu a fost audiată imediat ce a ajuns în București, iar în cursul zilei de luni a fost din nou audiată.
În ceea ce privește eventuala tragere la răspundere penală a călugărilor de la mânăstirile din Moldova, unde Iulia Ionescu ar fi fost cazată, Tobă a spus: „Deocamdată este prematur să ne exprimăm, în condițiile în care aceștia urmează să fie reaudiați de polițiști”.
Iulia Ionescu, în vârstă de 15 ani, elevă la Colegiul „Sfântul Sava” din București, care a fost dată dispărută în 12 februarie, a fost găsită în 15 februarie, într-un tren în care a urcat la Suceava și care mergea spre București. Ea a fost adusă la București de polițiști și predată familiei, după ce a fost audiată.
Iulia Ionescu a arătat, în declarația pe care a dat-o în scris, în noaptea de sâmbătă spre duminică, că ar fi stat la mănăstirile Agapia și Văratec, din județul Neamț, au spus surse apropiate anchetei.
Fata a dispărut după ce s-a despărțit de mama ei, la gura de metrou Eroilor, miercuri în jurul orei 12.00, iar în seara aceleiași zile a mers la un magazin de pe Bulevardul Kogălniceanu unde și-a vândut telefonul mobil și lănțișorul de aur, au precizat sursele citate.
Șeful Poliției Române declara sâmbătă seara, într-o conferință de presă, că fata nu a fost victima vreunei infracțiuni cât a fost dispărută și a colaborat de la bun început cu polițiștii care au identificat-o în tren. Petre Tobă a spus că în acest caz Poliția Română a beneficiat inclusiv de sprijinul SRI.
Cornel Grigoriciuc, șeful trenului în care a fost găsită Iulia Ionescu, a fost audiat, duminică, la Suceava, de un ofițer de poliție din Suceava, la solicitarea anchetatorilor bucureșteni care se ocupă de acest caz, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Poliția Suceava.
Grigoriciuc a declarat că adolescenta, îmbrăcată în straie călugărești, a fost însoțită în gara Suceava de un bărbat, și el îmbrăcat în haine monahale. Acesta a spus că fata s-a dezbrăcat de aceste straie înainte să urce singură în tren și a rămas în haine civile – pantaloni și o jachetă neagră.
Șeful de tren a spus că, în momentul în care a ajuns la fată cu controlul biletelor, a stat de vorbă cu ea după ce a recunoscut-o că ar fi adolescenta dispărută, moment în care fata a devenit agitată și și-a sunat mama, spunându-i că se întoarce acasă, la București. Acesta a mai spus că a anunțat Poliția la 112 după ce a recunoscut-o pe fată, însă adolescenta a fost preluată imediat de o patrulă a Poliției Transporturi, aflată în trenul respectiv.
Fata avea bilet pe ruta Suceava – București, care i-a fost cumpărat de către călugăr la casa de bilete din gara Suceava, a declarat Florin Catană, șeful Poliției Transporturi Feroviare Suceava.
Anchetatorii i-au audiat, în noaptea de duminică spre luni, pe călugării de la mănăstirea Sihăstria Rarău, aceștia recunoscând că Iulia Ionescu a stat o noapte la ei, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților va analiza cazul de la mănăstirea Sihăstria Rarău, care a găzduit-o pe Iulia Ionescu, de vineri seară până sâmbătă, când fata a acceptat să meargă acasă, refuzând însă să fie preluată de organele abilitate.
Într-un comunicat remis agenției MEDIAFAX, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților prezintă declarația de luni a starețului mănăstirii Sihăstria Rarău (județul Suceava), părintele Haralambie, referitor la găzduirea Iuliei Ionescu, dispărută de miercuri din București.
Astfel, potrivit starețului, vineri, în jurul orelor 18.00, Iulia a fost găsită în calitate de pelerin la jumătatea drumului de opt kilometri dintre Câmpulung și mănăstirea Sihăstria Rarău, de mașina stăreției, care a luat-o până la mănăstire. Acolo a dorit să vorbească cu duhovnicul mănăstirii, părintele Ioan.
În momentul în care a fost identificată, prima intenție a conducerii mănăstirii a fost de a anunța organismele abilitate ale Statului, dar tânăra a refuzat categoric acest lucru, devenind agitată, a precizat sursa citată.
„În fața refuzului categoric al tinerei adolescente, aflată într-o stare de agitație, starețul și duhovnicul mănăstirii au hotărât să o găzduiască peste noapte, având în vedere orele târzii și urmând ca a doua zi să o conducă la primul tren direct spre București din municipiul Suceava în jurul orelor prânzului (12.00 – 14.00). În fața acestei decizii, adolescenta s-a mai liniștit, a spus că îi pare rău că a făcut acest gest și a acceptat ca a doua zi să se întoarcă acasă, menționând permanent că nu dorește să fie preluată de poliție”, a mai spus Arhiepiscopia Sucevei, citând declarația starețului.
Conducerea mănăstirii Sihăstria Rarău menționează că adolescenta a fost permanent îmbrăcată în haine de culoare gri, purtând și o eșarfă colorată.
Călugărul de la Sihăstria Rarău care a condus-o pe Iulia la tren s-a întâlnit pe peronul gării Suceava cu o călugăriță de la o mănăstire din județ, cu care a intrat într-un dialog pentru câteva minute, astfel că s-a creat o confuzie crezându-se că fata era îmbrăcată în haine monahale.
Conducerea mănăstirii Sihăstria Rarău a mai precizat că eleva din București a ajuns la mănăstire după verificările Poliției Județului Suceava și ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și a ales să informeze Poliția după plecarea fetei, ținând cont în primul rând de starea de panică a adolescentei, de refuzul categoric al acesteia de a fi preluată de către organismele abilitate și de promisiunea ei fermă că dorește să se întoarcă la familie în București.
„Starețul și duhovnicul mănăstirii Sihăstria Rarău îndeamnă familia, școala, comunitatea parohială din București să-i acorde atenția cuvenită și să o sprijine pe adolescenta Iulia Ionescu pentru depășirea acestui moment dificil din viața sa”, se mai spune în comunicatul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Duhovnicul Iuliei Ionescu, Visarion Alexa, a declarat pentru MEDIAFAX că a discutat cu mama și cu bunica ei în legătură cu dorința fetei de a pleca la mănăstire și au reușit împreună să o oprească, în urmă cu doi – trei ani, iar tânăra nu i-a indicat vreodată mănăstirea unde ar vrea să stea.
Direcția Protecția Copilului Sector 6 s-a autosesizat în cazul elevei Iulia Ionescu și face evaluarea psihosocială a acesteia și a familiei, oferindu-le servicii de consiliere și suport.