Politicianul britanic care i-a așteptat pe muncitorii români la aeroport le transmite acum un mesaj sincer, după Brexit

Parlamentarul britanic laburist Keith Vaz le transmite românilor că sunt în continuare bineveniți în Marea Britanie, chiar dacă Regatul părăsește Uniunea Europeană. Rezultatul referendumului a arătat, potrivit lui Vaz, diviziunile existente la nivelul poporului britanic și al Marii Britanii în întregimea sa. De asemenea, parlamentarul consideră că problema migrației a fost folosită în mod abuziv și exagerat în discursurile din campania celor din tabăra Leave și că aceasta nu reprezintă o amenințare atât de mare pe cât se vrea să pară. Keith Vaz a declarat că românii aduc o contribuție valoroasă Marii Britanii și consideră campania „Romanians adopt Remainians” un mod „fabulos” de a arăta lumii că britanicii nu vor să-și părăsească vecinii europeni, în ciuda rezultatului votului din 23 iunie. „Cred că această campanie este un mod fabulos de a arăta că în ciuda deciziei de a părăsi Uniunea Europeană, noi nu am votat să ne părăsim vecinii europeni. Este minunat să știu că, în calitate de „remainian” voi fi în continuare primit cu brațele deschise în România”, a declarat Vaz pentru Gândul.

Redăm  integral interviul acordat de parlamentarul britanic ziarului Gândul, în care acesta vorbește despre ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, despre riscurile la care se expune această țară, dar și despre modul în care pot fi afectați românii de despărțirea Regatului Unit de blocul european. De asemenea, aflăm dacă Keith Vaz s-ar alătura sau nu campaniei Romanians adopt Remainians și cum vede acesta inițiativa Gândul și GMP Advertising/Webstyler.

Un moment istoric și, totodată, dramatic pentru Regatul Unit și pentru Uniunea Europeană. Cum s-a ajuns aici?

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Keith Vaz: Acest referendum a arătat faptul că populația din Regatul Unit este divizată. Aproape literalmente 50-50. Divizată când vine vorba despre părțile ei componente, cu Scoția și Irlanda de Nord care au votat să rămână, în timp ce Anglia și Țara Galilor au vrut să iasă. Divizată la nivelul generațiilor, cu tinerii care s-au simțit furați de o decizie aparținând generațiilor în vârstă. Și, divizată la nivelul claselor sociale cu clasa muncitoare care a votat în majoritate pentru părăsirea UE. Există și o divizare între nord și sud și între rural și urban. Același lucru se simte și între cele două partide politice principale. Aceste lucruri, cred, alături de lipsa de satisfacție cu privire la politica practicată în Regat și la nivelul Uniunii, au făcut ca o mică majoritate a populației să își dorească să părăsească UE.

După rezultatul referendumului, foarte mulți analiști au spus că Regatul Unit se poate destrăma. Scoția vrea un referendum pentru obținerea independenței, Irlanda de Nord își dorește unirea cu Irlanda. Cât de mare este pericolul, a meritat să vă asumați acest risc?

Știu că este o foarte mare nefericire în Scoția și Irlanda de Nord, care au votat în favoarea rămânerii în UE, iar acum sunt forțați să iasă din Uniune ca urmare a voturilor din Anglia și Țara Galilor. Bineînțeles că acest lucru a generat reacții din partea Partidului Național Scoțian, pentru organizarea unui al doilea referendum, acum că promisiunea că vor putea rămâne în UE, chiar dacă sunt în Regatul Unit, pare să fi dispărut. Mai mult, părăsirea Uniunii Europene va activa pacea fragilă care există între Irlanda de Nord și Republica Irlanda. Sper că, odată ce apele se mai liniștesc, Regatul Unit va rămâne exact așa cum este și toate amenințările cu independența vor dispărea.

Cât de responsabili sunt politicienii pentru acest rezultat al referendumului? Cine este de vină?

Decizia de a părăsi Uniunea Europeană a apariținut britanicilor. Cred că politicienii din toate partidele trebuie să își asume o oarecare responsabilitate pentru aceast lucru, dar, per ansamblu, asta a dorit poporul britanic. Nu cred că este nevoie să vorbim despre vină. Această decizie a fost luată, iar acum este treaba noastră ca politicieni să lucrăm împreună pentru a asigura un viitor mai bun țării noastre.

„Totul se reduce la imigranți”, așa și-au motivat cei care au ales ieșirea din UE votul. Cât de mare este pericolul extremismului?

Cred că frica/sceptisimul poporului britanic cu privire la imigranți a fost foarte mult exploatată în campania pentru referendum. Libera circulație în interiorul Uniunii Europene are un impact redus asupra extremismului. De exemplu, nu aș asocia state membre cum ar fi România cu extremismul violent. Nu văd migrația din UE mai periculoasă decât migrația regulată din țări din afara Uniunii. Amenințarea teroristă este mult mai gravă, de aceea guvernul a stabilit strategii referitoare la prevenirea creșterii extremismului în școlile și universitățile britanice.

Care este mesajul dumneavoastră pentru comunitatea românească din Regatul Unit?

Aș vrea să reiterez ceea ce foarte mulți colegi parlamentari au spus. Comunitatea românească din Regatul Unit aduce o contribuție valoroasă țării noastre, iar românii vor fi întotdeauna bineveniți aici. Sentimentul anti-migrație exprimat de cei din Campania LEAVE a fost agresiv și complet inacceptabil. Aceste păreri nu sunt representative pentru întreaga populație britanică, ci doar o minoritate simte în acest fel.

Gândul a lansat Campania „Romanians adopt Remainians”, în care românii pot adopta în mod simbolic un britanic care a votat pentru rămânerea în Uniunea Europeană. Ce credeți despre această campanie? Ați vrea să fiți adoptat simbolic de un român?

Cred că această campanie este un mod fabulos de a arăta că în ciuda deciziei de a părăsi Uniunea Europeană, noi nu am votat să ne părăsim vecinii europeni. Există încă unitate la nivelul continentului care trece dincolo de legăturile economice și de uniunile politice exsitente, în special cele dintre comunitățile românești și cele britanice. Este minunat să știu că, în calitate de „remainian” voi fi în continuare primit cu brațele deschise în România.