POLITICO. Comunitatea maghiară comemorează Tratatul de la Trianon din 1920 într-un moment de tensiune în regiunea Europei Centrale

Un tratat vechi de 100 de ani provoacă tensiuni în Europa Centrală. În vreme ce Ungaria comemorează data de 4 iunie, eurodeputatul Loránt Vincze spune  că „nu este o zi de sărbătoare „. Politico subliniază că comemorarea vine la un moment tensionat pentru regiune, după amendarea președintelui României de către CNCD pentru afirmații referitoare la comunitatea maghiară din România, iar președintele sloven Borut Pahor  a declarat că postările recurente ale lui premierului Ungariei sunt întâmpinate cu respingere și îngrijorare de către publicul și politica democratică.

După un secol, tratatul stârnește încă mânia și emoția în toată regiunea. În timp ce unii îl sărbătoresc ca un nou început, Ungaria își amintește doar ca una dintre cele mai mari tragedii din istoria sa.

Vecinii Ungariei se vor uita obositor, joi, la comemorarea Tratatului de la Trianon, în timp ce ungurii comemorează Tratatul de la Trianon din 1920, un acord post Primului Război Mondial, prin care țara a pierdut cea mai mare parte a teritoriului – inclusiv părți care acum fac parte din Croația, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ucraina, titrează Politico Europe.

„1 din 3 unguri s-au găsit în afara granițelor noastre, o condamnare la moarte”, a declarat Viktor Orbán în statul său adresându-se națiunii la începutul acestui an

„Diktat a văzut două treimi din teritoriul țării și 63 la sută din populația că se îndepărtează de noi; astfel, 1 din 3 unguri s-au găsit în afara granițelor noastre. Verdictul a fost, evident, o condamnare la moarte”, a declarat premierul ungar Viktor Orbán în statul său a adresei națiunii la începutul acestui an.

Cum comemorează Ungaria

Ungaria celebrează ziua cea mare, cu o dezbatere parlamentară specială, o serie de comentarii și un nou film lansat la televiziunea de stat. Primarul de opoziție din Budapesta, Gergely Karácsony, a solicitat ca toate autobuzele, tramvaiele și autoturismele să oprească la  ora 16:30 pentru un moment de reculegere.

„România nu are motive să fie îngrijorată de regretele pe care unii le manifestă cu privire la Tratatul de la Trianon.” – a declarat pentru Politico, Valentin Naumescu, profesor asociat la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

Politico subliniază că comemorarea vine la un moment tensionat pentru regiune, după amendarea președintelui României de către CNCD pentru afirmații referitoare la comunitatea maghiară din România.

Comemorarea vine la un moment tensionat pentru regiune, săptămâni după ce președintele român, Klaus Iohannis, a fost amendat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din țară pentru comentariile cu privire la minoritatea maghiară a României. Președintele a acuzat Opoziția, Partid Social Democrat că „a luptat în birourile secrete din Parlament pentru predarea Transilvaniei maghiarilor.” Președintele a fost amendat cu 5.000 de lei sau în jur de 1.000 de euro, dar a descris amenda ca fiind „profund politică” și a spus că va face apel.

Luna trecută, Viktor Orbán a stârnit controverse în toată regiunea urându-le noroc liceenilor la un examen de istorie într-o postare pe Facebook care prezentă o hartă a Ungariei istorice.

„Este de înțeles și corect că postările recurente ale hărților care ar putea fi înțelese ca o expresie a revendicărilor teritoriale sunt întâmpinate cu respingere și îngrijorare de către publicul și politica democratică, iar eu, în calitate de președinte al republicii, am aceleași convingeri”, a declarat președintele sloven Borut Pahor mass-mediei locale.

Pentru mulți vorbitori maghiari care trăiesc în țările înconjurătoare, 4 iunie 1920 este un moment definitoriu în istorie.

Europarlamentarul Loránt Vincze: Nu este o zi de sărbătoare pentru noi

„Având în vedere că aceasta este data când comunitatea maghiară din Transilvania a devenit minoritară, cu siguranță nu este o zi de sărbătoare pentru noi”, a declarat Loránt Vincze, membru al Parlamentului European reprezentând Alianța Democrată a Maghiarilor din România.

„Acesta este momentul de pornire al unei perioade îndelungate de redefinire a noastră, de încercare de a găsi noi modalități de a supraviețui și de a reuși”, a spus el pentru POLITICO.

În timp ce unii dintre vecinii Ungariei sunt acum colegi membri ai UE și ai NATO, Tratatul de la Trianon rămâne printre cele mai controversate și sensibile probleme din politica regiunii, făcut mai complex cu ajutorul alianței Ungariei cu Germania nazistă și încearcă să recupereze pământurile pierdute în timpul celui De-al Al Doilea Război Mondial.

Tensiunile s-au simțit în timp ce Budapesta a ridicat îngrijorarea cu privire la drepturile comunităților de limbă maghiară din România și Ucraina

În ultimii ani, tensiunile s-au simțit în timp ce Budapesta a ridicat îngrijorarea cu privire la drepturile comunităților de limbă maghiară din România și Ucraina, în timp ce oficialii din țările din jur au privit cu disconfort, deoarece guvernul lui Orbán a turnat sume mari de bani în zonele de limbă maghiară din vecinătate state. Anul trecut, guvernul ungar a retras sprijinul financiar pentru un festival din Slovacia organizat de un grup de extremă dreaptă, după ce sprijinul său pentru eveniment a fost examinat.

Menținerea vie a trecutului glorios  în imaginația populară, liderul maghiar făcând referire la preluarea teritoriului de către România

Spre deosebire de unii dintre rivalii săi politici, Orbán a înțeles din timp puterea lui  Tratatului de la Trianon în imaginația populară, chiar și pentru oamenii care s-au născut la decenii după semnarea acestuia.

O nemulțumire istorică și o problemă contemporană Experții spun că trauma Trianon este o cheie pentru a înțelege de ce mulți maghiari se simt „victime” – și de ce politicienii care au promis să „apere Ungaria împotriva unor nedreptăți suplimentare” câștigă popularitate.

Un sondaj realizat în 1991 în Europa a arătat că Ungaria, care tocmai devenise o democrație, a avut cea mai mare majoritate a respondenților care susțin că le aparțin bucăți de țări vecine – 68%.

În fiecare an, cel mai important discurs politic al liderului maghiar are loc nu în Ungaria, ci în România. El se referă adesea la tratat – spunând susținătorilor săi despre un trecut glorios care a fost luat pe nedrept.

Partidele conservatoare și de dreapta ale Ungariei au redescoperit valoarea votului de la Trianon imediat după tranziția democratică din 1989 și au folosit-o pentru a susține sprijinul. Orban a atras-o frecvent în ascensiunea sa la putere în ultimul deceniu.

Conform unui sondaj recent de opinie realizat de grupul de cercetare Trianon 100, un grup de tineri cercetători înființat de Academia Maghiară de Științe, 85% dintre maghiari consideră că este cea mai mare tragedie națională a țării., potrivit BalkanInsight.com.

Aproximativ 77 la sută dintre respondenți au declarat că țara nu și-a revenit cu adevărat în urma pierderii sau a trecut de ea. Consensul în Ungaria rămâne că tratatul de pace a fost nedrept și a ignorat pe deplin granițele etnice ale națiunii.

„În societatea maghiară, există o relație emoțională foarte puternică cu Trianon, însoțită de cunoștințe faptice surprinzător de puțin despre aceasta”, a declarat pentru BIRN Balázs Ablonczy, liderul grupului de cercetare Trianon 100.

Atâta timp cât comunitățile maghiare continuă să trăiască dincolo de granițele Ungariei, acestea vor servi drept amintire pentru societatea locală și vor aminti de aceasta despre tragedia lor, a observat el.

„Deși s-a îmbunătățit mult în ultimii 30 de ani, în ceea ce privește drepturile minorităților, această îmbunătățire ar putea fi inversată cu ușurință”, a adăugat Ablonczy, citând exemplul minorității maghiare din Ucraina, care în aprilie 2019 și-a pierdut dreptul de a studia în limba sa maternă după decenii de educație bilingvă relativ bună.

Zsolt Németh, președintele comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului maghiar, a declarat pentru BIRN că Tratatul de la Trianon nu a fost doar o nemulțumire istorică, ci și o problemă contemporană. Încă se referea la drepturile a aproximativ 3 milioane de unguri care trăiesc în prezent ca minorități în țările vecine.

„Atâta timp cât aceste întrebări nu sunt soluționate și, din păcate, nu au fost rezolvate în ultimele decenii, acestea vor submina stabilitatea regiunii”, a declarat Németh, membru fondator al partidului Fidesz, care a guvernat Orban.

Ungaria își înmoaie tonul pentru a face plăcere vecinilor

Partidul Fidesz,  condus de Orbán, a extins cetățenia și drepturile de vot ale vorbitorilor maghiari din țările din jur, chiar și în Parlamentul European

În urmă cu un deceniu, partidul Fidesz,  condus de Orbán, a extins cetățenia și drepturile de vot ale vorbitorilor maghiari din țările din jur – care au devenit printre cei mai fideli alegători ai partidului. Delegația partidului Fidesz la Parlamentul European include în prezent un membru din comunitatea de limbă maghiară din vestul Ucrainei.

Europarlamentarul Loránt Vincze: Ungaria are o responsabilitate constituțională față de maghiarii care locuiesc în străinătate

Ungaria „are o responsabilitate constituțională față de maghiarii care locuiesc în străinătate”, a spus Vincze. „Nu este vorba de întoarcerea ceasurilor sau de a pune la îndoială granițele.”

El a adăugat: „Ceea ce dorește Ungaria este o relație solidă dintre majoritate și majoritate din fiecare stat, care creează condițiile pentru ca comunitățile maghiare să înflorească, dublate de o puternică relație bilaterală cu Slovacia, România, Serbia”.

Dar, în timp ce Orbán a cultivat legături bune cu unii lideri regionali și a evitat orice discuție privind schimbarea granițelor, unii oameni apropiați de Fidesz au arătat altfel de speranțe.

„Ambele părți exploatează probleme etnice pentru câștig electoral”, a declarat europarlamentarul român Cristian Ghinea, care reprezintă Uniunea pentru a salva România.

„Iohannis a folosit o formulare și un ton care au fost fără precedent agresiv”, a spus Ghinea. „În opinia mea, vina pentru tensiunile actuale este în Budapesta. Orbán încearcă să hrănească nostalgia și revanchismul cu campania sa în jurul aniversării Trianon. ”

Cu toate acestea, experții spun că retorica naționalistă din Budapesta nu este luată în serios la București.

„Desigur, Viktor Orbán va instrumenta aniversarea Trianon” – Michal Šimečka, spune europarlamentarul slovac.

„România nu are motive să fie îngrijorată de regretele pe care unii le manifestă în legătură cu Tratatul de la Trianon”, a declarat Valentin Naumescu, profesor asociat de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, care este și un fost diplomat de rang înalt.

Aderarea României și Ungariei la NATO și la UE „consolidează ordinea europeană postbelică”, a spus el.

În Ungaria, nu toată lumea împărtășește abordarea guvernului asupra istoriei.

„În prezent, Trianon nu are nicio relevanță, este narațiunea naționalistă a lui Fidesz pentru a crea animozitate cu națiunile vecine”, a declarat europarlamentarul Attila Ara-Kovács, membru al coaliției democratice din opoziția Ungariei, care a crescut în România.

Toate granițele actuale ale Ungariei „nu au fost stabilite la Trianon, ci la Paris în 1947”, a spus el, referindu-se la tratatele de pace postbelice, adăugând că abordarea guvernului ungar de la Trianon „slăbește coeziunea UE”.

Unii politicieni din țările vecine văd UE ca un instrument pentru depășirea diviziunilor din Trianon.

„Bineînțeles că Viktor Orbán va instrumenta aniversarea Trianonului”, a declarat eurodeputatul slovac Michal Šimečka, membru al Slovaciei Progresiste. „Din fericire, apartenența la Uniunea Europeană oferă un antidot puternic, permițând maghiarilor, slovacilor și altora din Europa Centrală să se relaționeze cu trecutul – și să ajungă în acord cu trecutul – fără a domni vechile diviziuni și nemulțumiri.”

El a adăugat: „Pentru mine, este crucial ca etnicii maghiari să se simtă ca acasă în Slovacia – asta înseamnă nu numai cele mai înalte garanții legale ale drepturilor minorității lor, ci și libertatea de a urmări și de a-și cultiva identitatea maghiară,  chiar dacă slovacii au o perspectivă diferită asupra evenimentelor din 1920. „