Polițistul care l-a scăpat din supraveghere pe mituitorul lui Mazăre, acuzat de favorizarea făptuitorului, șefii săi au fost retrogradați

„Pe cale administrativă, doi ofițeri cu funcții de conducere au fost trecuți în funcții inferioare, respectiv adjunctul Secției 6 și șeful Secției 6. (…) Pe parcursul activității de control judiciar, în ultima perioadă a desfășurarării, respectiv de la data neprezentării inculpatului, au fost constatate anumite deficiențe în sarcina polițistului desemnat cu această activitate, sens în care au fost dispuse măsuri de natură disciplinară, respectiv demararea procedurii de cercetare prealabilă a persoanelor responsabile cu coordonarea și executarea acestei activități de control judiciar”, a explicat, într-o conferință de presă, Marius Voicu.

Șeful Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB), Marius Voicu, a mai spus că există și o sesizare a parchetului în acest caz.

„Există și o sesizare către o unitate de parchet, pentru ca sub coordonarea sau ancheta unui procuror, să se stabilească gradul de vinovăție și de ce anume se face vinovat un polițist sau altul”, a conchis Voicu.

În cadrul conferinței de presă, directorul adjunct al DGPMB, Marius Ștefan, a spus că, în prezent 1.586 de persoane sunt sub control judiciar, la nivelul Capitalei.

„În baza unor acte emise judiciare, instanțe de judecată sau organe de urmărire penală, în prezent, Poliția Capitalei desfășoară activități specifice față de un număr total de 1.586 de inculpați. Față de aceștia sunt dispuse următoarele măsuri preventive: 1.434 inculpați au fost dispuse controale judiciare, pentru 20 au fost dispuse controale judiciare pe cauțiune, iar pentru 132 a fost dispusă măsura arestului la domiciliu. Cu asta ne confruntăm în prezent. Ca urmare a activății desfășurate de polițiștii Capitalei, în cursul anului 2017, Poliția Capitalei a formulat către instanțe de judecată sau organe de urmărire penală – după caz – un număr de 339 de sesizări. Însă doar în 34 de cazuri s-a dispus înlocuirea măsurii preventive, cea emisă inițial”, a explicat Ștefan.

Polițistul care se ocupa de supravegherea judiciară a lui Avraham Morgensten nu și-a exercitat corespunzător atribuțiile de serviciu, având în vedere că nu a sesizat instanța despre încălcarea acestui program de către omul de afaceri, omul legii fiind acum suspectat de favorizarea infractorului, conform MAI.

Precizarea vine după ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) a sesizat Parchetul General (PG), MAI, IGPR și DGPMB, după ce omul de afaceri Avraham Morgenstern a dispărut, deși era sub control judiciar, iar polițiștii au anunțat instanța de judecată abia după 15 zile de lipsa acestuia.

Conform unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), verificările au concluzionat că în intervalul 9 decembrie 2016 – 8 mai, Morgenstern a respectat obligația de a se prezenta săptămânal la organul de poliție, ultima prezență la Poliție fiind la data de 8 mai.

„S-a stabilit că polițistul însărcinat cu supravegherea judiciară a inculpatului nu și-a exercitat corespunzător atribuțiile de serviciu nesesizând instanța despre încălcarea acestui program de către inculpat. Polițistul a făcut o serie de verificări și demersuri pentru căutarea inculpatului, însă nu a sesizat instanța despre lipsa acestuia și încălcarea obligației de prezentare la poliție. Înștiințarea instanței despre nerespectarea programului de supraveghere s-a făcut în data de 30.05.2017, în condițiile în care acest demers trebuia realizat de îndată ce inculpatul nu se prezentase la termenul din 15.05.2017, conform obligației din programul de supraveghere”, conform sursei citate.

Corpul de Control al MAI a constatat că polițistul poate fi suspectat de favorizarea făptuitorului prevăzută de articolul 269 din Codul Penal, înaintând o sesizare în acest sens Direcției Naționale Anticorupție.

„Ofițerii Corpului de Control al MAI au verificat totodată și modul de punere în aplicare a măsurilor pe care instanța le-a dispus la data de 31.05.2017, după constatarea neprezentării inculpatului la termenul de judecată, stabilindu-se că în aceeași zi a fost emis mandatul de dare în urmărire națională și consemn la frontieră, iar, ulterior, la data de 13.06.2017 Curtea de Apel București a emis mandat european de arestare pe numele inculpatului, introdus în sistemul de informații Schengen. În plan administrativ s-a dispus cercetarea prealabilă a conducerii Secției 6″, menționează MAI.

De asemenea, ministrul Afacerilor Interne crede că este „deosebit de grav acest caz, care reflectă deficiențe serioase la nivelul managementului”, fapt pentru care solicită conducerii Poliției Române și Poliției Capitalei măsuri ferme pentru modul cum a fost gestionată această situație.

DNA a sesizat Parchetul General, MAI, IGPR și DGPMB, după ce omul de afaceri Avraham Morgenstern a dispărut, deși era sub control judiciar, iar polițiștii au anunțat instanța de judecată abia după 15 zile de la lipsa acestuia.

„La data de 15 iunie 2017, DNA a transmis către MAI, IGPR, DGPMB sesizări în vederea efectuării de verificări și luării de măsuri cu privire la faptul că organele de poliție au întârziat să notifice instanța de judecată referitor la dispariția lui Avraham Morgenstern, inculpat trimis în judecată pentru evaziune fiscală la data de 12 februarie 2015. Inculpatul Avraham Morgenstern fusese condamnat în primă instanță la o pedeapsă privativă de libertate, iar în prezent se judecă apelul”, se arată într-un răspuns transmis de DNA, la solicitarea MEDIAFAX.

Conform sursei citate, procurorii anticorupție au sesizat faptul că omul de afaceri ar fi trebuit să se prezinte la Poliție în 15 mai, potrivit programului stabilit în cadrul controlului judiciar. Acest lucru nu s-a întâmplat, dar organele de poliție au notificat instanța competentă abia după 15 zile și doar după ce judecătorii au observat lipsa lui Morgenstern, la un termen de judecată.

„Deși aveau cunoștință încă din data de 15 mai 2017 despre faptul că inculpatul Avraham Morgenstern nu s-a prezentat la secția de poliție la termenul stabilit prin măsura controlului judiciar (măsură dispusă de instanța de judecată care îl obliga să se prezinte periodic la secția de poliție conform unui program prestabilit), organele de poliție au notificat instanța competentă – Curtea de Apel București – asupra lipsei acestuia abia după 15 zile și numai ca urmare a demersurilor efectuate de instanța care a constatat lipsa inculpatului la termenul de judecată din data de 19 mai 2017. Dacă lucrurile s-ar fi desfășurat în conformitate cu procedurile legale, la termenul de 19 mai 2017, instanța trebuia să fi fost deja notificată de organele de poliție asupra faptului că acesta nu s-a prezentat la secție conform programului de supraveghere stabilit de controlul judiciar și să comunice instanței care au fost rezultatele verificărilor”, arată DNA.

Curtea de Apel București a fost sesizată de către polițiști abia în 30 mai și numai ca urmare a celor dispuse de această instanță la termenul din 19 mai 2017. Prin urmare, instanța a dispus, în 31 mai, înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă în lipsă a inculpatului Avraham Morgenstern.

„Precizăm că, la data de 15 iunie 2017, DNA a sesizat și PICCJ asupra împrejurărilor sus menționate pentru a aprecia dacă există elemente de natură să determine deschiderea unui dosar penal”, precizează parchetul.

În cursul zilei de vineri, a fost transmis DNA rezultatul Corpului de control al Ministrului Afacerilor Interne, din care rezultă că există o suspiciune rezonabilă privind săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului de către organele de poliție care aveau obligația să exercite programul de supraveghere asupra lui Avraham Morgenstern.

Astfel, tot vineri, procurorii anticorupție au trimis PG și rezultatul Corpului de control al Ministrului Afacerilor Interne.

Pe numele lui Avraham Morgenstern a fost emis un mandat de arestare în lipsă.

Omul de afaceri, administrator al firmei Shapir Structures SRL, a fost condamnat, în 10 ianuarie, de Tribunalul București, la 12 ani de închisoare și plata a 53 milioane lei către statul român, într-un dosar de evaziune fiscală. Decizia nu a fost definitivă și, în prezent, la Curtea de Apel București se judecă apelul.