Pollak Bohus, reținut pentru trafic de droguri

Surse judiciare au declarat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, că Mihai Cristian Cosmin, fiul unui fost senator Cristian Dănuț Mihai, a fost reținut, acuzațiile împotriva sa fiind de aderare la grup infracțional organizat, trafic de persoane și proxenetism. Totodată, și Pollak Bohus (FOTO), cunoscut drept „Ben”, fost concurent al emisiunii „Insula Iubirii”, a fost reținut pentru trafic de droguri de mare risc, afirmă aceleași surse.

În total, 33 de persoane au fost reținute în această cauză.

Polițiștii și procurorii DIICOT au făcut, miercuri, 57 de percheziții, dintre care 51 în București, dar și în Ilfov și Giurgiu, într-un dosar de trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, proxenetism, înșelăciune, trafic de influență și dare de mită, ce au vizat membri ai clanului Ștoacă.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Începând cu anii 2000, anchetatorii au tot încercat destructurarea grupării ce acționa, mai ales în domeniul traficului ilicit de droguri de mare risc, în sectoarele 4 și 5 ale municipiului București, fiind vorba de o grupare de tip mafiot, bazată pe relații de familie, cunoscută în lumea interlopă sub denumirea de „Ștoacă”.

„În permanență persoanele care au preluat coordonare grupării au respectat aceeași ideologie legată de posibilitatea de a-și asigura un standard de viață prin obținerea de venituri din vânzarea drogurilor de mare risc (cocaină, heroină), exploatarea persoanelor vulnerabile prin obligarea la practicarea prostituției, aservirea tinerilor proveniți din familii destrămate și care să acționeze, la cerere, recurgând la fapte de violență, contra patrimoniului sau ce vizează libertatea de mișcare”, potrivit DIICOT.

Pe măsură ce cei doi lideri ai grupului infracțional înaintau în vârstă, ei au predat coordonarea grupării fiilor și nepoților acestora care au început să se implice în coordonare.

Astfel, spun procurorii DIICOT, după tiparul adevăratelor grupări mafiote cunoscute la nivel internațional, liderii „grupării Ștoacă” și-au crescut, educat și instruit copii sau rudele, conform unor reguli stricte ce au vizat „jurământul” tăcerii, al sacrificiului pentru lider, al condiționării acțiunilor infracționale de voința și știința persoanei care ocupă poziția de lider sau de persoană de încredere a acestuia.

Astfel, există suspiciunea că începând cu anul 2017, s-a produs o „reorganizare” și o nouă ierarhizare în interiorul clanului de tip familial. De asemenea, noii lideri au continuat „politica” de relaționare cu alte clanuri active în lumea interlopă bucureșteană și nu numai, încercând să intervină atunci când membrii clanurilor rivale interacționau sau să dezvolte, punctual afaceri pe linia traficului de droguri de mare risc și al traficului de persoane.

Noii lideri au respectat delimitarea teritorială impusă de către predecesorii lor, astfel încât activitățile infracționale ale clanului Ștoacă să nu interfereze cu cele ale altor clanuri. Astfel, la nivelul Capitalei, membrii grupării Ștoacă au rămas activi, ca și predecesorii lor, în sectoarele 4 și 5, unde pe piața drogurilor de mare risc au deținut „monopolul„.

„Membrii implicați în traficul ilicit de droguri au ales să obțină venituri din vânzarea cocainei și a heroinei preparate -în cantități mici-către consumatorii stradali sau cei care frecventează cluburile bucureștene, agreând ideea de fidelizare pe de o parte pentru protecția tranzacțiilor, iar pe de altă parte pentru a nu avea în posesie intervale lungi de timp substanțele stupefiante, toate în scopul îngreunării depistării lor de către autorități. De asemenea, tot pentru a-și fideliza clienții, liderii au pus în vânzare drogurile de mare risc la prețurile practicate pe piața de profil bucureșteană, respectiv 100 euro/gram cocaină și 30-40 lei/bilă heroină. Dacă pe linia traficului de droguri membrii clanului s-au poziționat între consumatorul final și furnizorul cocainei sau heroinei, nu același lucru se poate susține și cu privire la activitatea pe linia traficului de persoane și proxenetismului. Aceasta din urmă a căpătat și caracter transfrontalier, urmare câștigurilor substanțiale pe care membrii grupării le-au putut obține de-a lungul timpului prin exploatarea persoanelor de sex femeiesc, obligate/îndrumate să practice prostituția în cluburi sau alte spații special amenajate pe teritoriul unor state precum Cehia, Germania, Anglia, Scoția, Emiratele Arabe Unite (Dubai) și Belgia”, potrivit sursei citate.

Membrii grupării și-au recrutat victimele pe care le obligau să se prostitueze, prin metoda „lover boy”, dar foloseau și violența.

Un alt sector în care au activat membrii grupării, mai ales după dezincriminarea prostituției, a fost cel al saloanelor de masaj, mai ales că în astfel de locații se pot desfășura ușor activități de proxenetism sub paravanul așa numitelor „masaje erotice”. Gruparea a preluat activitatea persoanelor juridice ce aveau ca obiect de activitate „întreținerea corporală”, inițial formal, iar mai apoi chiar în calitate de administratori.

Foto: Facebook Pollak Bohus