Ponta afirmă că proiectul de lege privind cartelele pre-pay este conform practicii europene

Publicat: 09 04. 2014, 18:54
Actualizat: 28 03. 2019, 08:32

„A existat o discuție în CSAT legată de introducerea și în România a unei legislații care, ca și în alte țări europene, să prevadă obligativitatea unui act de identitate atunci când îți cumperi un număr de cartelă pre-pay. Am făcut un proiect de lege conform discuțiilor din CSAT și practicii europene, se transmite la Parlament și Parlamentul, în urma unor dezbateri și a informării opiniei publice, poate să ia decizia ca, de la 1 ianuarie 2015, să funcționeze acest sistem”, a spus Ponta.

El a precizat că o persoană va putea înregistra mai multe numere de telefon pe baza documentului de identitate.

„Obiectul discuției din CSAT a fost că s-a constatat, nu neapărat în România, că aceste cartele neînregistrate sunt folosite pentru săvârșirea unor acte de terorism, a unor acte extrem de grave”, a adăugat Ponta.

Întrebat ce se întâmplă cu actualii utilizatori, Ponta a răspuns: „Nimic, nu mai poți să-i mai chemi, e foarte clar. Cred că sunt deja 12 sau 14 milioane de cartele în uz, deci Parlamentul va decide mai departe, dar în mod sigur este o măsură pentru viitor, să nu-i speriem pe cei care au cartele. Cred că o mulțime de elevi de școală și liceeni au asemenea cartele, să nu-i speriem că îi duce cineva undeva să-i înregistreze”.

Persoanele care dețin o cartelă pre-pay vor fi obligate să se înregistreze la operatorul de telefonie cu un act de identitate, sub sancțiunea sistării serviciului, iar cele care doresc să cumpere o astfel de cartelă vor trebui, la rândul lor, să prezinte un act de identitate pentru a primi cartela.

Regula va fi aplicată și în cazul firmelor, care vor trebui să prezinte documentele de constituire a societății.

Noile reguli au fost aprobate de Guvern prin proiect de lege și vor fi aplicate după ce Parlamentul adoptă actul normativ, deținătorii actuali de cartele având la dispoziție un interval de șase luni de la data intrării în vigoare pentru a se înregistra.

Proiectul de lege modifică OU 111/2011 privind comunicațiile electronice.

„În ultima ședință a CSAT, s-a luat decizia de a promova urgent un act normativ pentru prevenirea și contracararea riscurilor la adresa securității naționale. Este vorba de obligația deținătorilor de cartele pre-pay de a le înregistra, de a depune uin act de identitate și, de asemenea, obligații pentru furnizorii de telefonie mobilă”, a anunțat ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, la finalul ședinței de guvern.

El a precizat că, într-un interval de șase luni de la momentul intrării în vigoare a legii, toți deținătorii de cartele pre-pay vor fi obligați să depună un document de identitate pentru a se înregistra. Dacă nu vor face acest lucru, operatorul de telefonie mobilă va sista furnizarea servicului până când deținătorul cartelei va înregistra cartelele pe baza unui act de identitate.

Furnizorii de servicii vor avea obligația de a-i informa și a-i notifica pe toți utilizatorii de cartele pre-pay despre această obligație.

În același timp, din momentul intrării în vigoare a legii, toate persoanele care vor dori să achiziționeze cartele pre-pay vor avea obligația de a depune un document de identitate, acest lucru fiind valabil și pentru persoanele juridice, care trebuie să prezinte documentele de constituire a societății.

Datele necesare pentru identificarea unui abonat sau utilizator vor fi numărul de telefon ori identificatorul serviciului de comunicații cu plata în avans sau cu plata ulterioară, împreună cu numele, prenumele și codul numeric personal, seria și numărul documentului de identitate, respectiv țara emitentă – în cazul cetățenilor străini – denumirea și codul de identificare fiscală în cazul persoanelor juridice, precum și numele, prenumele și codul numeric personal al reprezentantului legal al persoanei juridice, după caz.

Prin „identificatorul serviciului” se va înțelege codul unic de identificare alocat unui serviciu de acces la internet ori la un serviciu de comunicații, inclusiv prin internet.

Abonații vor avea obligația să notifice furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului de îndată, dar cel mult în 24 de ore din momentul în care au luat cunoștință, despre pierderea sau furtul echipamentului prin care sunt furnizate serviciile de comunicații electronice, în vederea restricționării utilizării acestora.

În cazul notificării de către abonați cu privire la pierderea sau furtul echipamentului prin care sunt furnizate serviciile de comunicații electronice, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului vor restricționa de îndată accesul la servicii.

În cazul punctelor de conectare la Internet puse gratuit la dispoziția publicului de către persoane juridice, va fi obligatorie securizarea accesului pe bază de parolă, precum și asigurarea procedurilor și echipamentelor necesare stocării pe o perioadă de 6 luni a datelor furnizorului de servicii, pentru a identifica utilizatorii conectați în aceste puncte. Utilizatorii acestor puncte vor avea obligația de a-și comunica datele de identificare la accesarea acestora servicii.

La sfârșitul perioadei de reținere, toate datele reținute exclusiv în temeiul legii, cu excepția datelor accesate și reținute conform legii, puse la dispoziția autorităților prevăzute de lege, trebuie distruse, prin proceduri ireversibile, la data expirării termenului de 6 luni.

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, abonații și utilizatorii serviciilor de comunicații electronice pre-plătite pot opta pentru menținerea serviciului și încheierea de contracte scrise cu furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului a datelor necesare pentru identificarea lor sau pot renunța la serviciile pre-plătite, cu restituirea proporțională a contravalorii sumelor achitate și neutilizate corespunzătoare perioadei pentru care nu beneficiază de respectiva prestație.

În termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a legii, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sunt obligați să informeze, prin mijloace care să asigure difuzarea în masă, abonații și utilizatorii care nu au încheiat contracte scrise cu privire la obligațiile ce le revin.

În cazul în care abonații și utilizatorii nu își exprimă opțiunea, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului suspendă serviciile până la îndeplinirea obligației.

Serviciile de comunicații electronice pot fi reactivate, în măsura în care este posibil, doar după încheierea contractelor scrise.

„Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2015”, se mai arată în documentul aprobat de Guvern.

În vara anului trecut, după ce presa a relatat că deputatul PSD Sebastian Ghiță vrea să depună o inițiativă legislativă prin care cartelele telefonice pre-plătite să poată fi achiziționate numai după furnizarea datelor personale, premierul Victor Ponta a arătat că înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate pe baza cartelelor pre-plătite a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în luna august 2012, după atentatul terorist din Bulgaria.

El a precizat că nu este vorba de o operațiune de interceptare, ci de înregistrare.

În forma de la acea dată, proiectul prevede că, atunci când o persoană va cumpăra o cartelă pre-platită, va trebui să prezinte codul numeric personal și, dacă ulterior un judecător va decide interceptarea numărului telefonic asociat acestei cartele, serviciile secrete vor avea posibilitatea de a identifica deținătorul acestei cartele.

Argumentul a fost că zona cartelelor pre-plătite este folosită pentru infracțiuni economice, existând și riscul de utilizare a acestor cartele în activități legate de terorism.

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a solicitat atunci Guvernului și Parlamentului să aibă în vedere obligațiile asumate de România prin tratate internaționale cu privire la drepturile omului, nu doar necesitățile dictate de siguranța națională.