Ponta comentează reacția NATO față de „poziția agresivă” a Ministerului rus de Externe privind România

„România este un stat membru al NATO și va lua doar acele decizii pe care le consideră corecte și oportune pentru obiectivele de securitate naționale și ale Alianței Nord Atlantice. România este un partener de încredere al NATO și nu se va lăsa intimidată de declarațiile agresive ale diplomației ruse. România condamnă acțiunile agresive ale Federației Ruse în Ucraina. Salutăm, de asemenea, reacția NATO care subliniază clar determinarea Alianței de
a-și proteja membrii față de orice formă de agresiune”, afirmă Ponta.

Și ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a postat pe Twitter un mesaj în limba engleză în care precizează că poziția exprimată de NATO pe tema declarațiilor purtătorului de cuvânt al MAE rus reflectă în totalitate poziția României.

Alianța Nord-Atlantică respinge acuzațiile Rusiei privind suplimentarea capacităților militare, dând asigurări că România este partener de încredere care va fi apărat de NATO, potrivit unui comunicat oficial.

„România este un partener de încredere în cadrul NATO, iar NATO își apără toți aliații de orice amenințare”, a reacționat Carmen Romero, un purtător de cuvânt al NATO.

„Oficiali ruși continuă să facă afirmații provocatoare, care sunt lipsite de fundament, inadecvate și care nu contribuie la stabilitatea și predictibilitatea în Europa”, a subliniat Romero.

„Prin acțiunile agresive în Ucraina, Moscova a încălcat legislația internațională și angajamentele asumate prin Tratatul fondator NATO-Rusia. NATO este o alianță defensivă și continuă să acționeze în conformitate totală cu angajamentele asumate prin Tratatul fondator NATO-Rusia”, a subliniat Carmen Romero, potrivit unui comunicat oficial.

„Ca reacție la acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, NATO a suplimentat prezența militară în partea de est a Alianței. Această prezență este prin rotație și este sub nivelul oricărei definiții rezonabile a forțelor combatante substanțiale. Toate măsurile de suplimentare a forțelor sunt pur defensive, proporționale și conforme cu angajamentele internaționale ale Alianței”, precizează Romero.

Ministerul rus de Externe a criticat miercuri suplimentarea forțelor NATO în România, acuzând Bucureștiul că sacrifică stabilitatea regională. Planurile NATO de mobilizare a forțelor militare în România sunt „inadecvate” și „conflictuale”, a spus Aleksandr Lukașevici, purtătorul de cuvânt al MAE rus. „Practic, este vorba de o transformare etapizată a acestei țări într-un pivot de susținere pentru NATO și SUA aproape de frontierele Rusiei. Noi am comentat în mod repetat măsurile luate de state membre NATO, observând atitudinea conflictuală și evidențiind caracterul inadecvat și redundant, atât din punct de vedere militar, cât și financiar”, a spus Lukașevici, citat de agenția Sputnik.

În opinia oficialului rus, România sacrifică securitatea regională prin decizia de suplimentare a efectivelor NATO. „Există tendința de a concluziona că actualele autorități din România, de dragul creșterii importanței în ochii strategilor din alte părți ale lumii, sunt dispuse să sacrifice menținerea stabilității în regiunea Mării Negre pentru rațiuni tactice”, a spus Lukașevici. „Este evident că Rusia nu reprezintă nicio amenințare la adresa României sau a altui stat. Astfel că ipoteza caracterului pur defensiv al acestor manevre și cea a așa-numitei amenințări venite din Est nu sunt valide”, a subliniat Lukașevici.

În urmă cu câteva zile, Lukașevici afirma că România trebuie să fie conștientă de „responsabilitatea” și de „consecințele” suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său, catalogând drept „periculoase” acțiunile Alianței Nord-Atlantice. „Consolidarea forțelor NATO în Europa de Est este un pas fără precedent, care încalcă toate acordurile existente”, declara purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Externe. „În lipsa clarificărilor privind «efectivele substanțiale de luptă» și dacă Guvernul României consideră că este posibilă suplimentarea prezenței unităților NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forțe atât de puternice, trebuie să fiți conștienți de responsabilitatea și consecințele unui astfel de pas”, atrăgea atenția Lukașevici, catalogând drept „periculoase” acțiunile Alianței Nord-Atlantice.

Oficialul rus a amintit că NATO și Rusia au stabilit să nu mobilizeze capacități militare excesive, insistând pe respectarea principiului disuasiunii reciproce.

În replică, premierul Victor Ponta transmitea prin Twitter: „Un răspuns fff clar – DA, suntem conștienți că deciziile noastre sunt cele mai bune pt România și partenerii noștri!!”.

Guvernul României a aprobat, săptămâna trecută, un proiect de lege privind staționarea, desfășurarea de operațiuni și tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, premierul Victor Ponta spunând că este vorba de personalul și armamentul pentru comandamentele NATO pe care le va găzdui România. Proiectul modifică Legea 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României. Ministrul Apărării, Mircea Dușa, a arătat că proiectul are nevoie și de avizul CSAT. „Este pentru comandamente și pentru prepoziționarea de materiale ale NATO. Trebuie să obținem și avizul CSAT”, a arătat Dușa.

Domeniile acoperite de proiect fac referire, în principal, la prepoziționarea unor produse militare, echipamente și materiale din înzestrarea forțelor armate străine, însoțite, după caz, de personalul de deservire, la adaptarea procedurilor privind trecerea frontierei de stat a României, la nevoile de instruire, optimizarea modalității de acordare a sprijinului națiunii-gazdă, în contextul efortului de apărare colectivă, adaptarea procedurilor de înființare/dislocare a unor comandamente, entități/elemente sau structuri multinaționale la cerințele impuse de efortul de apărare colectivă sau în vederea punerii lor la dispoziția NATO.

Alianța Nord-Atlantică a anunțat, în ianuarie, construirea a două cartiere generale regionale, în România și Polonia, și înființarea unor centre de comandă ale Forței de reacție rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia și Estonia. Forța de reacție rapidă, creată pe fondul acțiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenție în cel mult 48 de ore.