Ponta: Nu știu ce mai negociem pentru opera Brâncuși dacă Băsescu a zis la TV câți bani să dăm

„Foarte grav, ne-a spus câți bani trebuie să dăm pe o operă de artă pe care în acest moment o negociem. Este o negociere deja aprobată în Guvern, în desfășurare, iar la o negociere ideea este să obții un preț cât mai bun. Domnul Băsescu ne-a zis la televizor câți bani trebuie să dăm, nu mai știu ce mai negociem de mâine dacă ne-a zis domnia sa câți bani trebuie să dăm”, a spus Ponta.

Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, că Guvernul mai bine rezolva problema preluării de către stat a operei lui Brâncuși „Cumințenia Pământului”, prin negociere directă, și ar fi dat bani din cei 2,4 miliarde de lei care au fost alocați administrațiilor locale pentru campanie.

Șeful statului a anunțat că a semnat decretul de revocare a lui Kelemen Hunor din funcția de ministru.

„În acest moment nu există un ministru al Culturii și cred că era necesar să existe, pentru că, decât să ataci Justiția, pentru hotărârile ei, legat de o decizie sau alta, mai bine rezolvai problema «Cumințeniei pământului», care se află în Muzeul Cotroceni, printr-o negociere directă”, a spus Traian Băsescu.

Șeful statului a adăugat că, față de cele 2,4 miliarde de lei care s-au dat administrațiilor locale, „bani de campanie”, ce însemnau 80 de milioane de lei pentru a negocia cu proprietarii preluarea de către statul român a operei „Cumințenia Pământului”.

„Cred că aici Guvernul greșește, contestând inutil și fără acte. Nu există acte, vă rog să mă credeți că m-am documentat și nu există niciun act prin care se poate proba că statul român ar fi plătit vreodată acea statuie”, a precizat Traian Băsescu.

El a menționat că, existând acea hotărâre judecătorească, îl loc să o critice inutil, Guvernul mai bine reducea de la „baroni”, din cele 2,4 miliarde de lei și „rezolva problema națională care este «Cumințenia Pământului»”.

În urmă cu trei săptămâni, premierul Ponta declara că își dorește, ca cetățean, ca justiția să fie mai eficientă, deoarece reprezintă un serviciu public, și să fie responsabilă atunci când greșește, arătând că, deocamdată, aceasta este singura putere care nu răspunde niciodată când greșește.

El argumenta atunci și prin faptul că, tot printr-o decizie a justiției, singura operă a lui Constantin Brâncuși din România a fost retrocedată deși la dosar erau toate documentele care indicau că a fost cumpărată de statul român.

Ulterior, Ponta a anunțat că i-a cerut ministrului Justiției să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greșită în cazul operei lui Brâncuși „Cumințenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

Inspecția Judiciară s-a sesizat și a anunțat că efectuează verificări în cazul acestei declarații a premierului despre decizia instanței privind retrocedarea operei lui Brâncuși „Cumințenia Pământului”, raportul urmând să fie analizat în CSM, care va stabili dacă prin aceste afirmații a fost încălcată independența justiției.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a susținut atunci că nu se poate vorbi despre ingerință în justiție în cazul declarației premierului Victor Ponta referitoare la statuia „Cumințenia Pământului” a lui Brâncuși, în condițiile în care acesta a făcut „o apreciere cu privire la o soluție, o evaluare”.

Ministerul Culturii a fost mandatat recent de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, care este evaluată la circa 20 de milioane euro și a fost pusă în vânzare, ministerul fiind invitat să își exercite dreptul de preemțiune.

Constantin Brâncuși, care este evaluată la circa 20 de milioane de euro și face parte dintr-o colecție bucureșteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să își exercite dreptul de preemțiune.

În prezent, nu a fost stabilit un preț de pornire pentru sculptura „Cumințenia Pământului”, întrucât aceasta nu va putea fi achiziționată în cadrul unei licitații clasice. Însă, la dorința actualilor proprietari ai sculpturii – moștenitorii arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuși -, „Cumințenia Pământului” a fost prezentată în această expoziție privată, fiind posibilă o vânzare a acesteia, după exercitarea dreptului de preemțiune al statului român, prin intermediul Ministerului Culturii.

Deși este greu de spus cum vor evolua lucrurile, potrivit reprezentanților Artmark, această sculptură ar putea fi teoretic achiziționată în cele din urmă de Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013, care mai are în colecțiile sale o lucrare de Brâncuși.

Însă lucrarea ar putea rămâne și în România, dacă statul român, prin intermediul Ministerului Culturii, va face o ofertă care va fi acceptată de actualii săi proprietari.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importantă tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L.R.”, pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuși, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.