Ponta, reacție către Rusia: România este o țară sigură, pentru că nu este singură

„România este o țară sigură, pentru că nu este singură. Suntem într-o alianță cu alte țări puternice și democratice, care împărtășesc aceleași valori ca și noi. Avem și obligații, cheltuim mai mult pentru armată și pregătim militarii. Nu accept amenințări care sunt total injuste și cu totul deplasate”, a spus Ponta, aflat la Beclean.

Joi, premierul Victor Ponta a postat un mesaj în care arată că respinge amenințările și criticile formulate de diverși oficiali ai Federației Ruse, privind țările care vor găzdui sisteme antirachete ale NATO, și afirmă că acestea nu intimidează autoritățile române și nu schimbă strategia României.

„Resping categoric amenințările și criticile formulate de diverși oficiali ai Federației Ruse! Nu ne intimidează și nu ne schimbă strategia!”, a scris Ponta pe Twitter.

Țările europene care vor găzdui sisteme antirachetă ale NATO vor fi ținte prioritare ale Rusiei, a avertizat generalul Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse.

„Puterile non-nucleare care vor găzdui elemente antirachetă au devenit obiective prioritare ale reacției militare a Rusiei”, atrage atenția Valeri Gherasimov, potrivit Wall Street Journal, explicând că sistemele antibalistice care vor fi montate în România și Bulgaria reprezintă o amenințare pentru țara sa.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a confirmat că planurile Statelor Unite de a instala sisteme antirachetã în țări europene continuă să fie o sursă de „preocupare gravă” pentru Rusia. „Programul american de apărare antirachetă rămâne o sursă de preocupare gravă. Considerăm aceste acțiuni parte a unui proiect global de a crea riscuri pentru forțele strategice ruse, perturbând echilibrul strategic și securitatea la nivel regional”, a afirmat Lavrov, citat de site-ul agenției Sputnik.

„Previziunile noastre privind sistemul global american de apărare antirachetă se adeveresc. Putem confirma că implementarea arhitecturii americane de apărare antibalistică reprezintă o amenințare la adresa stabilității strategice”, a spus, la rândul său, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, notând, în cursul unei conferințe pentru securitate desfășurate la Moscova, că scutul antirachetă NATO continuă să se extindă, în pofida acordului nuclear de principiu dintre marile puteri și Iran. „Este evident că amenințarea rachetelor iraniene, folosită ca pretext de SUA și de alte țări membre NATO, a fost o cacealma. În pofida unor decizii substanțiale în negocierile pe tema programului nuclear iranian, nu își face nimeni iluzii privind revizuirea planurilor antirachetă ale Statelor Unite și NATO”, a explicat Șoigu. „Țările NATO încearcă activ să ocupe spațiu geopolitic, sporind consistent potențialul militar în Europa de Est, apropiindu-se de frontierele Rusiei”, a insistat Șoigu.

Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse, a amintit că numărul exercițiilor militare efectuate de NATO s-a dublat în ultimul an, apropiindu-se de frontierele Rusiei.

La sfârșitul lunii martie, ambasadorul rus în Danemarca, Mihail Vanin, declara că Rusia va considera ținte legitime toate țările care vor găzdui instalații antibalistice ale Alianței Nord-Atlantice. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a explicat atunci că sistemul antirachetă NATO este pur defensiv și nu are nimic de-a face cu Rusia.

Statele Unite și NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara amenințări provenind din țări care nu se conformează reglementărilor internaționale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunțat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaționale și evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenției americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eșuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcție de rezultate. Cele patru locații propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) și Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe și mobile) și maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune înainte de a intra în spațiul aerian și în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puțin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) și Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) și în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.