POST-COVID. Fenomenul care ar putea afecta 265 de milioane de oameni din cauza pandemiei: „Scenariul este prea îngrozitor!”

Pandemia COVID-19 va provoca foametea a peste 250 de milioane de oameni până la sfârșitul acestui an, potrivit noilor cifre ale Programului Alimentar Mondial (PAM).

Ultimele cifre indică faptul că viața și mijloacele de viață ale 265 de milioane de persoane din țările cu venituri mici și medii vor fi amenințate foarte grav, cu excepția cazului în care se vor lua măsuri rapide pentru a combate pandemia, scrie insight.wfp.org.

Acesta este aproape dublul numărului din Raportul global recent privind criza alimentară 2020, care estimează că în prezent 135 de milioane de persoane din 55 de țări se confruntă cu foametea acută ca urmare a conflictelor, a efectelor schimbărilor climatice și a crizelor economice. Acest raport a fost întocmit înainte de catalogarea COVID-19 drept o pandemie, iar cifrele contrastante oferă o perspectivă uluitoare asupra potențialului devastator al acestui virus.

ACTUALITATE Plan Roșu de Intervenție. Patru autoturisme, implicate într-un grav ACCIDENT pe DN 14

12:02

ULTIMA ORĂ Un elicopter de ambulanță a intrat în clădirea unui spital din Turcia, apoi s-a probușit la sol. Care ar fi prima cauză a TRAGEDIEI

11:45

Cele mai mari îngrijorări vizează țările din Africa, precum și din Orientul Mijlociu, deoarece virusul amenință atât viețile, cât și mijloacele de trai, precum rețelele comerciale, pe care se bazează cetățenii pentru supraviețuire.

„Aceste numere noi arată amploarea catastrofei cu care ne confruntăm”

„Aceste noi proiecții arată amploarea catastrofei cu care ne confruntăm”, a avertizat Arif Husain, economistul șef al PAM.

„Trebuie să ne asigurăm că zeci de milioane de oameni care sunt deja în pragul înfometării nu cedează la acest virus sau la consecințele sale economice în ceea ce privește pierderea locurilor de muncă și a veniturilor. La fel ca în țările dezvoltate, guvernele fac tot ce pot pentru a-și ajuta oamenii. Trebuie să facem același lucru pentru zeci de milioane de oameni”, a mai explicat acesta.

Cea mai mare îngrijorare vizează persoanele care trăiesc în zone de conflict și cele care și-au părăsit casele forțate de împrejurări, precum și pe cele din taberele de refugiați, printre țările în care situația este una gravă regăsindu-se nord-estul Nigeriei, Sudanul de Sud, Siria și Yemen.

„Cele mai mari îngrijorări pe care le am îi vizează pe acești oameni”, a spus Arif Husain.

„Nu aveau nevoie de COVID-19. Chiar și fără pandemia, viața lor atârna de un fir de ață. Ei depind literalmente de noi pentru viața lor. Dacă nu putem ajunge la ei, indiferent de motiv, ajung să plătească prețul final. Trebuie să acordăm prioritate oamenilor și să ne asigurăm că suntem acolo. Pentru că, dacă nu suntem noi, nu este altcineva”, a fost semnalul de alarmă al economistul șef al PAM.

„Nu aveau nevoie de COVID-19. Chiar și fără pandemie, viața lor atârna de un fir de ață”

Nutriția și imunitatea slabe îi lasă în special pe copii foarte vulnerabili în fața virusului, în timp taberele pot reprezenta adevărate focare, mai ales în contextul pandemiei de coronavirus.

Efectele asupra fluxurilor comerciale care asigură traiul pentru milioane de oameni ar putea fi la fel de devastatoare. Țările africane sub-sahariene precum Somalia și Sudanul de Sud au importat peste 40 de milioane de tone de cereale din întreaga lume în 2018 pentru a completa golurile din producția locală de produse alimentare. Acest lucru îi lasă extrem de vulnerabili la riscuri, cum ar fi modificările prețurilor în timpul unei crize globale. În același timp, țări precum Angola și Nigeria, vor suferi, deoarece exporturile lor de combustibil sunt puternic afectate.

„Este esențial ca activitatea comercială să continue indiferent de ceea ce se întâmplă”, a avertizat reprezentantul PAM.

„Pentru că dacă acest lucru se oprește, munca umanitară nu poate avea loc. Pe scurt, viața a milioane de oameni depinde de fluxul comerțului, iar impactul provocat de perturbarea siguranței alimentare a oamenilor este extrem de îngrijorător”, a mai explicat acesta.

Barierele comerciale, cum ar fi interdicțiile la export, sunt extrem de contraproductive și adesea contrafăcute:

„Înfometarea vecinului nu este o politică bună. Am văzut acest lucru de multe ori în criza alimentară și a carburanților din 2008 și în criza financiară din 2009. Din nou în criza alimentară din 2010 și 2012. Este mai bine să facilităm comerțul și să îl lăsăm să funcționeze în întreaga lume”, a mai explicat Arif Husain.

Țările cu datorii publice mari se vor lupta să mobilizeze resursele pentru a răspunde crizei, în timp ce altele – cea mai afectată fiind Zimbabwe – vor avea probleme de refacere a rezervelor scăzute de valută. Și în Orientul Mijlociu, Yemen, Iran, Irak, Liban și Siria se confruntă cu probleme economice severe.

„Scenariul în țările sărace este prea groaznic pentru a fi înțeles”, a declarat expertul.

„Trebuie să ne pregătim pentru al doilea și al treilea val al acestei boli. Oamenii își pierd traiul și veniturile și, în același timp, lanțurile de aprovizionare sunt perturbate. Acest lucru se traduce printr-o dublă lovitură, care are atât lățimea, cât și profunzime – foamea în toată lumea”.

Arif Husain a descris impactul potențial asupra oamenilor care se confruntă cu nesiguranța în ceea ce privește mâncarea din zonele urbane ca fiind extrem de important. Și clasa de mijloc urbană, salariații zilnici și cei care lucrează în sectoarele informale și cele de prestări servicii ar putea deveni brusc vulnerabili la sărăcie și foame.

„Oamenii își pierd veniturile, iar lanțurile de aprovizionare sunt perturbate. Aceasta se traduce printr-un dublu impact”

„În zonele urbane, oamenii sunt dependenți de piețe pentru cumpărarea alimentelor și, prin urmare, sunt mai vulnerabili la fluctuațiile de preț și la eventualele problemele de disponibilitate”, a explicat acesta.

„Prin urmare, scăderea bruscă și accentuată a puterii lor de cumpărare este foarte îngrijorătoare, în special în țările sărace care nu dispun de suficient spațiu fiscal pentru a lansa programe pe scară largă de securitate”, a mai punctat expertul.

În plus, cu precădere mahalalele urbane vor fi expuse în cazul unui focar, din cauza condițiilor de trai nesanitare.

Programul Mondial pentru Alimente (n. r. Wolrd Food Programme) implementează diverse măsuri pentru a reduce impactul COVID-19 prin sprijinirea celor mai vulnerabile persoane din lume.

PAM evaluează zonele unde transferurile de numerar pot fi distribuite electronic în zonele în care produsele alimentare sunt disponibile cu ușurință și deja lucrează cu guvernele pentru a consolida sistemele de protecție socială, care probabil vor prezenta numerar ca răspuns implicit în timpul pandemiei.

PAM a stabilit zone de organizare internaționale și regionale, construite din rețeaua globală de Humanitarian Response Depots.

PAM a înființat Hub-ul Aerian Umanitar Addis Ababa, cu sprijinul Guvernului Etiopiei, pentru a transporta echipamente de protecție, consumabile medicale și voluntari în Africa pentru a contribui în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

De asemenea, va asigura evacuările medicale pentru respondenții umanitari. „Zborurile de solidaritate” ale ONU au început deja, PAM transportând marfă medicală vitală în toate țările de pe continent în numele comunității umanitare mari.

Livrările furnizate includ un milion de măști medicale, precum și echipament personal de protecție – suficient pentru a proteja lucrătorii de sănătate care tratează mai mult de 30.000 de pacienți pe întregul continent – și consumabile de laborator pentru a sprijini supravegherea și detectarea virusului.

„Trebuie să fim acolo pentru acești oameni, pentru că dacă nu suntem, nimeni altcineva nu este”

„PAM este plasat bine, datorită prezenței sale la sol, pentru a ajuta persoanele vulnerabile din întreaga lume cu activități bazate pe nutriție, cu activități de tip școală, cu bani, astfel încât oamenii să-și poată cumpăra mâncarea și să genereze creștere economică în comunitățile locale și accesul la alimente atunci când există deficiențe ”, a mai precizat reprezentantul PAM.

„Acesta este motivul pentru care este atât de important să facem ceea ce facem mai bine. Trebuie să fim acolo pentru acești oameni, pentru că dacă nu suntem, nimeni altcineva nu este”, a punctat acesta.

PAM a cerut 350 de milioane de dolari ca parte a unui apel în cadrul Planului de intervenție umanitară globală împotriva COVID-19, pentru a oferi servicii comune, inclusiv colaborarea cu parteneri umanitari și alți parteneri pentru a aduce facilități de sănătate, cum ar fi ventilatoare și echipamente de protecție în diferite țări.

Planul pentru 2020 – cel puțin 12 miliarde de dolari

Planul său mai larg de activitate pentru 2020 va costa cel puțin 12 miliarde de dolari, cifră care ar putea crește cu ușurință în funcție de impactul pandemiei asupra oamenilor înfometați. Acum este nevoie de 1,9 miliarde de dolari din acești bani pentru a pre-poziționa produsele alimentare mai aproape de persoanele cu cele mai mari nevoi, în timp ce lanțurile de aprovizionare încă funcționează. „Cu cât așteptăm mai mult, cu atât este mai mare întreruperea lanțurilor de aprovizionare, cu atât va fi mai scump atât economic, cât și din punct de vedere al vieților umane”, a adăugat Arif Husain.

De asemenea, PAM a implement o strategie prin care monitorizează la nivelul câtorva țări cum funcținează lanțurile de aprovizionare, precum și accesul pe care îl au cetățenii la sistemul de sănătate.

Harta celor mai sărace țări afectate de coronavirus – hungermap.wfp.org