Poștașul aduce CARDUL DE SĂNĂTATE. Cum arată și cum se folosește „al doilea buletin al românilor”
CARDUL DE SĂNĂTATE. Andrei, un bucureștean de 33 de ani, a găsit în urmă cu o săptămână la cutia poștală un aviz în care era anunțat că este așteptat la oficiul poștal pentru a-și ridica cardul de sănătate. Bucata de plastic, de dimensiunea unui card bancar, ce avea inscripționat numele și prenumele său, plus codul de asigurat, va stoca de acum înainte tot istoricul său medical , iar din martie 2015 va fi obligatoriu pentru orice român care se prezintă la medic. Până la acea dată însă, Andrei trebuie să ajungă pe la medicul său de familie pentru a-și activa ceea ce autoritățile din sănătate au numit „al doilea buletin” – cardul național de sănătate.
Distribuirea acestor documente a început în urmă cu două săptămâni, bucureștenii fiind primii din țară care au intrat în posesia lor. „În prima săptămână, Poșta Română a preluat, în vederea distribuirii către pacienți, peste șase milioane de carduri de sănătate. Primele carduri au fost repartizate în București începând cu 19 septembrie, iar din 22 septembrie a început distribuirea în țară”, declară pentru gândul Mihaela Tănase, purtător de cuvând al CNAS.
Foto: Mediafax // Marius Dumbrăveanu
Pentru a intra în orice român trebuie să se prezinte la oficiul poștal de care aparține cu recomandata primită de la Poștă și cu buletinul de identitate, în cazul în care nu este acasă când vine poștașul să îi aducă plicul cu cardul de sănătate. Pe baza buletinului, și a unei semnături, va primi cardul de sănătate.
În cazul în care, din motive obiective asiguratul nu poate ajunge la Poștă pentru a ridica cardul, documentul va fi trimis automat la Casa de Asigurări de Sănătate de care aparține respectiva persoană. Ulterior, aceasta se poate prezenta la sediul Casei pentru a-și lua cardul.
Dacă în cele 20 de zile lucrătoare prevăzute cardul nu a putut fi predat, asiguratul poate să îl ridice personal de la casa de asigurări în a cărei evidență se află, după 10 zile lucrătoare, termen pe care Poșta Română îl are la dispoziție pentru a preda cardul casei de asigurări.
Ce informații sunt trecute pe cardul de sănătate
La eliberare, cardul cu cip vine însoțit și de o scrisoare în care se precizează ce informații vor fi stocate pe cip-ul respectivului card, respectiv datele de identificare ale pacientului: numele și prenumele, data nașterii și CNP-ul.
Fiecare card național de sănătate va mai conține un număr de asigurat format din 20 de caractere, un număr de card care va fi format din 16 caractere și un cod CIP format din 25 de caractere.
Pe cipul cardului național de sănătate vor mai fi scrise datele de identificare ale medicului de familie: numărul de telefon, numele, prenumele, codul medicului de familie al posesorului cardului.
Cardul de sănătate reprezintă „cheia” de acces la dosarul electornic al fiecărui român, dosar ce conține și informații privind grupa de sânge a asiguratului, Rh-ul acestuia și dacă își dorește sau nu să devină donator de organe.
Ca orice card și acesta va avea un cod PIN – inițial 0000, urmând ca în momentul activării sale, la medicul de familie, fiecare asigurat să își aleagă un nou cod PIN, personalizat, format dintr-o combinație de patru cifre. PIN-ul personalizat va fi introdus și confirmat personal de către pacient.
Foto: Mediafax // Marius Dumbrăveanu
Personalizarea PIN-ului este obligatorie, altfel cardul rămâne în stare inactivă și nu poate confirma servicii medicale în sistem. Acest PIN va fi introdus de către asigurat ori de câte ori va beneficia de un serviciu medical pentru validarea și, mai apoi, decontarea acestuia din fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Introducerea altor date suplimentare pe cardul de sănătate este opțională și se realizează doar la medicul de familie. Această etapă nu este obligatoriu să se realizeze concomitent cu activarea cardului.
Cardul de sănătate, obligatoriu de la 1 martie 2015
Prezentarea cardului național de sănătate va fi obligatorie din 2015, numai după o perioadă de probă care ar putea dura trei luni, în care sistemul actual va funcționa simultan cu cel nou.
„Estimăm ca distribuirea cardului național de sănătate să se încheie în noiembrie. După distribuirea cardului național, va urma o perioadă în care vor rula în paralel cele două sisteme, pentru ca atât asigurații, cât și furnizorii de servicii medicale să se acomodeze cu această soluție informatică și pentru a depista și a remedia eventualele probleme depistate în funcționarea acestei soluții informatice. Această perioadă de probă am estimat-o la trei luni, poate fi mai mare sau mai mică. Vom vedea”, a spus președintele CNAS.
Astfel, utilizarea cardului de sănătate ar putea deveni obligatorie în martie 2015, potrivit lui Vasile Ciurchea.
Foto: Mediafax // Marius Dumbrăveanu
„Sigur, putem face estimări legate de utilizarea obligatorie a cardului. Probabil, de la 1 martie. Dar, până atunci, orice posesor de card poate cere medicului de familie inițierea cardului”, a mai spus președintele CNAS.
Până când utilizarea acestuia va fi obligatorie, este necesar ca furnizorii de servicii medicale să achiziționeze cititoarele de carduri, al căror cost este estimat la echivalentul a 50 de euro per bucată. În absența acestor „cititoare” cardurile sunt practic inutilizabile.
Cardul național de sănătate a fost gândit pentru a face dovada calității de asigurat și pentru a confirma prezența asiguratului la furnizorul de servicii medicale. Prin implementarea acestui sistem informatic se urmărește controlul și transparența cheltuielilor banilor din sistemul asigurărilor de sănătate. CNAS și-a fixat ca, începând de anul viitor, validarea și decontarea serviciilor medicale să se facă doar prin intermediul cardului național.
Potrivit Legii Sănătății nr. 95/2006, cardul național de sănătate trebuia să fie introdus până la sfârșitul lui 2007. Un prim proiect-pilot a fost implementat la sfârșitul lui 2012, în județul Arad. Din iunie 2014, în cadrul unui al doilea proiect-pilot, cardul a fost distribuit pentru 8.000 de pacienți care fac dializă, din 79 de centre private.