POSTUL PAȘTELUI. Unul din zece români ține Postul Paștelui. Ce poți mânca în această perioadă – sfaturile nutriționiștilor

Un studiu al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) arată că șapte din zece români țin integral sau parțial Postul Paștelui, care anul acesta începe pe 3 martie și de termină pe 19 aprilie. Doar unul din zece (9%) respectă restricțiile alimentare pe toată perioada Postului Mare, aproape unul din doi (45%) recunosc că obișnuiesc să postească doar în zilele de miercuri și vineri, în timp ce 14% spun că postesc doar în Vinerea Mare, potrivit studiului citat realizat în 2013 pe un eșantion de de 1.500 de persoane (marjă de eroare de ± 2,6%).

Atunci când postesc, românii preferă mâncărurile gătite în casă, fructele și legumele crude în defavoarea semipreparatelor și preparatelor de post din comerț, care se află pe ultimele locuri în lista opțiunilor acestora, potrivit studiului citat. Cu toate acestea, producătorii și retailerii estimează o creștere a vânzărilor pe acest segment de produse comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. 

Ce produse de post preferă românii

Atunci când aleg produse de post din comerț, românii preferă pateurile vegetale, zacusca, șnițelul vegetal și brânza tofu, potrivit responsabilului PR al cora România, Ana Maria Florea-Harrison. 

Preferințele sunt confirmate și de producători. Astfel, cel mai bine vândute produse pe acest segment ale Agricola sunt hamburgerii vegetali, pârjoale, nuggets și șnițel vegetal, dar și falafel. Produsele cu cele mai mari vânzări ale Scandia România, din categoria produselor vegetale, sunt pateurile vegetale și fasolea bătută, potrivit reprezentanților companiei.  

În ceea ce privește prețul produselor de post, anul acesta, cei care își vor face aprovizionarea din supermarketuri pot găsi la raft produse mai scumpe cu 5-10% comparativ cu 2013, a declarat pentru gândul Lucica Benedic, managerul Europrod, companie a Grupului Agricola specializată în producerea de semipreparate și produse „ready to eat”. 

Cine cumpără produse de post

Cercetările companiei Europrod arată că profilul socio-demografic al cumpărătorilor de produse de post sau vegetale se referă la femei din mediul urban, cu vârsta peste 40 ani, cu venituri peste medie, cu studii medii & superioare.

Agricola: Vânzările produselor de post vor crește cu 10%

În perioada Postului, este firesc ca vânzările la produsele de post să crească, dar este greu de făcut o estimare, consideră Sorin Minea, președintele Romalimenta. 

Europrod, companie a Grupului Agricola, așteaptă o creștere a vânzărilor de 10% comparativ cu aceeași perioadă din 2013, când a vândut 200 de tone de produse vegetale.

Retailerii sunt chiar mai optimiști. „Estimăm o creștere de 30% în cifra de afaceri adusă de produsele de post anul acesta, față de 2013, grație diversificării gamei de produse care se pot consuma în perioada postului”, a declarat pentru gândul responsabilului PR al cora România.

Cu cât scad vânzările la carne și la lapte în Postul Paștelui 

În prima și ultima săptămână a Postului Paștelui, vânzările la produsele lactate scad cu 20-25%, potrivit președintelui Asociației Patronale Române din Industria Laptelui, Dorin Cojocaru. Aceasta explică această situație prin faptul că cei mai mulți românii țin post în ultima săptămână. Producătorii încearcă să contracareze această scădere cu diverse promoții, fără rezultat însă, spune reprezentantul producătorilor din industrie.   

Scăderi ale vânzărilor se înregistrează și la produsele din carne. Sorin Minea estimează o reducere de 15-20% în prima și ultima săptămână a Postului.

„În această perioadă, putem asista la o reducere a prețurilor la anumite produse din carne și lactate”, a declarat pentru gândul Dragoș Frumosu, președintele Sindicatelor din Industria Alimentară. Potrivit acestuia, într-o perioadă de post, consumul la această categorie de produse – carne și lactate – scade, ceea ce îi va face pe producători să vină cu o serie de oferte avantajoase pentru consumatori.

Pericolul din produsele de post: soia modificată genetic combinată cu E-uri

În ultimii ani, persoanelor care țin post din rațiuni religioase, li s-au alăturat și cele care îl văd ca pe o oportunitate de detoxifiere a organismului. Nutriționiștii avertizează însă că, indiferent de motivație, dieta de post trebuie să fie una echilibrată, în care proteinele de înaltă calitate, care se găsesc în alimente de origine animală, trebuie înlocuite cu ciuperci, alimente din soia nemodificată genetic, nuci și alune, care asigură nutrienții necesari organismului.

În perioada postului, meniul zilnic recomandat de nutriționiști ar trebui să conțină cereale cu lapte din soia, pâine cu gem sau cu dulceață la micul dejun. La prânz și la cină se poate opta pentru supe, ciorbe, salate, legume la grătar.

În privința produselor și semiperparatelor de post din comerț, nutriționiștii afirmă că deși unele sunt sănătoase, majoritatea lor conțin soia modificată genetic și un amestec de E-uri cu denumiri ciudate, care intoxică organismul în loc să îl purifice.

Dintre produsele din soia, cea mai sănătoasă este brânza tofu, cu o singură condiție: soia să nu fie modificată genetic. Laptele din soia este și el sănătos. „Deși sunt multe produse de post sunt fabricate din soia, aceasta este modificată genetic și combinată cu mulți aditivi alimentari, respectiv E-uri, pentru ca produsul finit să semene, atât din punct de vedere al gustului, al mirosului, cât și al culorii, cu alimentul pe care îl «imită» – salam, parizer, pateu, crenvurști, cașcaval”, menționează dr. Livia Nena, biolog nutriționist.

Un alt pericol ascuns în produsele de post îl reprezintă prezența unor ingrediente de origine animală. De exemplu, brânzeturile de post pot conține cazeină, o proteină din lapte care contribuie la coagularea acestora. Pentru a evita acest lucru, medicii recomandă citirea cu atenție a etichetelor. Ingrediente precum „cazeină”, „praf de ou”, „derivat de ou”, „zer”, „praf de zer” nu trebuie să se regăsească pe eticheta produselor de post, menționează nutriționiștii.

Postul Paștelui, cel mai aspru

Postul Paștelui este considerat cel mai lung și cel mai aspru dintre cele patru posturi de peste an. Timp de aproape șapte săptămâni, atât cât durează, este interzis fumatul și consumul de alcool. De luni până vineri, sunt interzise legumele fierte sau prăjite, care trebuie mâncate doar crude, asta dacă vrem să respectăm canoanele.

În același spirit, uleiul se adaugă în preparate doar în zilele de odihnă și de sărbători, excepție făcând Săptămâna Patimilor. Peștele se mănâncă doar în zilele de 25 martie și în Duminica Floriilor, atunci când este dezlegare. Creștinii care vor să țină post trebuie să evite carnea, ouăle, lactatele, maioneza, pâinea în compoziția căreia există drojdie și dulciurile.