Povestea completă a deciziei CEDO care face site-urile responsabile pentru comentariile utilizatorilor. Ce efect are hotărârea în România

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis pe 10 octombrie o hotărâre prin care a decis că site-urile pot fi trase la răspundere pentru comentariile publicate de utilizatori. Decizia CEDO are la bază un proces din Estonia.

Judecătorul Claudiu Drăgușin a explicat pentru gândul că principalul efect al deciziei CEDO este că oferă o clarificare asupra acestui tip de spețe. Judecătorul a precizat că, în România, Codul Civil permitea și până acum deschiderea unor asemenea procese. Asta însă nu înseamnă că judecătorii vor pronunța condamnări pe bandă rulantă.

„Apare mult mai clară posibilitatea acționării în instanță pentru apărarea reputației, în situații similare celei analizate, deși, repet, această posibilitate exista și înainte, dar nu era folosită poate și pentru că nu era confirmată încă de o autoritate precum CEDO”, a declarat judecătorul Claudiu Drăgușin pentru gândul.

De unde a plecat cazul Delfi vs. Estonia?

În ianuarie 2006, portalul delfi.ee din Estonia a publicat un articol în care o companie de transport naval și membrii consiliului de administrație ai acestei companii erau acuzați că, prin modificarea unor rute de trasport naval, ar fi distrus gheața pe traseele unde urmau să se deschidă drumuri de gheață. Aceste drumuri de gheață urmau să facă legătura între țărm și unele insule. Într-o singură zi articolul a contabilizat în secțiunea de forum peste 185 de comentarii. Pe 9 martie 2006, avocații unuia dintre membrii CA al companiei acuzate în articol au solicitat site-ului să elimine 20 dintre comentarii pe care le considerau ofensatoare și au cerut despăgubiri de 32.000 euro. În aceeași zi, administratorii site-ului estonian au eliminat comentariile. Pe 23 martie 2006, reprezentantii delfi.ee au anunțat avocații companiei de transport și pe membrul CA că au șters comentariile ofensatoare, dar că refuză să plătească suma solicitată drept compensație.

VEZI AICI DECIZIA CEDO ȘI COMENTARIILE OFENSATOARE PARAGRAFUL 14

În aprilie 2006, compania de transport a deschis un proces pe fond. În 2007, instanța de fond a considerat că portalul delfi.ee nu poate fi responsabil pentru comentariile postate de utilizatori. Judecătorii au considerat că există o diferență clară între secțiunea jurnalistică a site-ului și zona de comentarii, astfel că site-ul nu poate fi considerat publisher-ul comentariilor și nu are obligația să monitorizeze și să modereze comentariile.

În octombrie 2007, sentința de fond a fost casată de o curte de apel care a decis rejudecarea procesului pe fond. Decizia a fost contestată la Curtea Supremă care însă a respins contestația. Astfel că, în iunie 2008, o altă instață a decis, pe fond, că delfi.ee este responsabilă pentru comentariile publicate, că site-ul poate fi considerat publisherul comentariilor, că nu este suficient că publicația online are un disclaimer care spune că sunt interzise comentariile ofensatore și că nu este de ajuns sistemul automat de filtrare a comentariilor.

După decizia de fond, site-ul a pierdut procesul și în apel, și în recurs. Curtea Supremă din Estonia a constatat că site-ul a fost furnizor de servicii pentru publicul larg și nu un serviciu tehnic. Mai precis, un utilizator nu avea posibilitatea să șteagă comentariile postate, utilizatorii aveau doar posibilitatea să raporteze comentariile ofensatoare. Curtea Supremă a considerat că site-ul este publisher-ul comentariilor și că avea posibilitatea să modereze înainte de publicare comentariile, adică administratorii site-ului puteau să decidă că acele comentarii ofensatoare nu pot fi publicate.

După ce procedurile în justiție din Estonia au fost epuizate, compania care deține site-ul delfi.ee a formulat o acțiune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În fața CEDO, avocații publicației au susținut că decizia judecătorilor reprezintă o ingerință a statului în libertatea de exprimare, dar și că Directiva Uniunii Europene 2000/31/CE cu privire la comerțul electronic ar fi scutit-o de responsabilitatea comentariilor postate.

CEDO a constatat că, într-adevăr, a existat o ingerință a libertății de exprimare, dar acesta a fost prevăzută de lege. CEDO a mai precizat că articolul 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului autorizează ingerințele în libertatea de exprimare în scopul de a proteja reputația terților, dacă astfel de ingerințe păstrează un raport de propoționalitate analizat din perspectiva circumstanțelor particulare ale cauzei.

CEDO spune, în decizie, că articolul publicat de site-ul delfi.ee era unul de interes public și a fost echidistant, dar că administratorii publicației online puteau să prevadă faptul că acest articol va genera un număr mare de comentarii și un număr consistent de comentarii negative care ar putea prejudicia imaginea companiei de transport naval.

Judecătorii CEDO au notat că site-ul avea un sistem de filtrare bazat pe cuvinte cheie, că în unele cazuri comentariile erau șterse de administratorii paginii din proprie inițiativă și că exista un sistem de raportare a comentariilor injurioase sau ofensatoare. Cu toate acestea, CEDO spune că aceste filtre nu sunt suficiente. „Se pare că sistemul automat de filtrare era ușor de eludat. Fără îndoială acest sistem automat de filtrare este util, însă a fost insuficient pentru a preveni posibile daune către terți”, se menționează în hotărârea CEDO.

CEDO mai spune și că administratorii publicației online puteau să se asigure că nu vor fi publicate comentarii defăimătoare sau jignitoare. „Una din măsuri putea fi obligativitatea ca utilizatorii să se înregistreze și doar după aceea să poată posta, o altă măsură putea fi aceea ca administratorii site-ului să modereze comentariile înainte ca acestea să fie publicate sau să le modereze cu celeritate după ce ele erau publicate”, se arată în decizia CEDO

În final, judecătorii CEDO au decis că publicația estoniană este responsabilă pentru comentariile cititorilor și că este publisher-ul acestora, astfel că judecătorii din Estonia au judecat corect când au decis penalizarea site-ului pentru publicare de comentarii defăimătoare.

Ce efect are decizia CEDO în România

După publicarea deciziei CEDO în cazul Delfi vs. Estonia, una din întrebările recurente a fost ce efecte are acestă hotărâre în România. Claudiu Drăgușin, judecător la Judecătoria Sector 4, fost consilier în cadrul Direcției Agentului Guvernamental CEDO din Ministerul Afacerilor Externe, a explicat pentru gândul ce impact are decizia din cazul Delfi vs. Estonia în România. Vezi aici CV-ul judecătorului

Magistratul a explicat pentru gândul că hotărârile CEDO sunt obligatorii pentru judecătorul român (mai mult, chiar pentru autoritățile/instituțiile publice – Parlament, Guvern etc.). Asta înseamnă că „un judecător român, înaintea căruia se va aduce o acțiune prin care o persoană fizică sau juridică ar invoca fapte similare, va trebui să analizeze în ce măsură reputația reclamantului a fost lezată și în ce măsură se poate antrena responsabilitatea administratorului/gestionarului site-ului (persoană fizică sau juridică), având în vedere, printre altele și argumentele folosite de Curtea Europeană în cauza DELFI AS vs. Estonia”

Potrivit judecătorului Drăgușin, în România, legislația permitea cetățenilor să deschidă procese în cazul în care considerau că reputația le-a fost lezată de comentariile de pe un site. Codul Civil, atât cel în vigoare, cât și cel vechi, prevedeau această posibilitate. „În mod teoretic, o astfel de posibilitate exista și înainte de hotărârea CEDO, pentru că legislația respectivă (art. 998 și art. 999 din vechiul cod civil și art. 1349 și urm. din noul Cod civil), în baza căreia se putea face acest lucru, nu s-a schimbat, există și în prezent și va exista și după respectiva hotărâre CEDO”, a explicat judecătorul Drăgușin

CITEȘTE AICI EXPLICAȚIA INTEGRALĂ A JUDECĂTORULUI DRĂGUȘIN

Ce aduce nou decizia CEDO este de fapt o clarificare a acestui tip de spețe. „În mod teoretic, o astfel de posibilitate exista și înainte de hotărârea CEDO, pentru că legislația respectivă (art. 998 și art. 999 din vechiul cod civil și art. 1349 și urm. din noul Cod civil), în baza căreia se putea face acest lucru nu s-a schimbat, există și în prezent și va exista și după respectiva hotărâre CEDO. Ceea ce este diferit acum, după pronunțarea hotărârii, este că judecătorul unei astfel de acțiuni nu trebuie să mai caute/descopere raționamentul juridic pe care îl va folosi în cauză, ci acesta este trasat, în linii mari, de hotărârea din cauza DELFI”, a mai precizat magistratul Drăgușin.

Unul din efectele previzibile ale acestei decizii este acela că probabil numărul proceselor de acest tip va crește. Judecătorul Drăgușin a precizat, însă, că „posibilitatea de a acționa în instanță nu este totuna cu admiterea acțiunii”. Altfel spus, judecătorii vor analiza fieacare caz în parte, dar după decizia CEDO au o grilă mai clară după care pot decide dacă pun sau nu pe rol o astfel de acuză. „De asemenea, un alt efect cuantificabil este acela că, după hotărârea DELFI AS, apare mult mai clară posibilitatea acționării în instanță pentru apărarea reputației, în situații similare celei analizate, deși, repet, această posibilitate exista și înainte, dar nu era folosită poate și pentru că nu era confirmată încă de o autoritate precum CEDO. Prin urmare, în contextul particular al nivelului de efervescență la care a ajuns societatea românească, este destul de posibil ca acest tip de acțiune legală să înceapă să devină mai vizibil”, a mai adăugat judecătorul Drăgușin.