Prima pagină » Știri » Povestea Mihaelei, vândută de trei ori cu pistolul la tâmplă: româncele traficate de proxeneți, subiect de reportaj în Marea Britanie

Povestea Mihaelei, vândută de trei ori cu pistolul la tâmplă: româncele traficate de proxeneți, subiect de reportaj în Marea Britanie

Povestea Mihaelei, vândută de trei ori cu pistolul la tâmplă: româncele traficate de proxeneți, subiect de reportaj în Marea Britanie
„Dimineața și după amiaza aveam 15 clienți. Seara, până dimineața următoare, îmi mai aduceau alți 20", povestește Mihaela, una dintre victimele traficanților de carne vie care a reușit să scape și să ajungă în singurul adăpost din România destinat femeilor care au fost victime ale traficului de persoane. Femeia de 26 de ani spune că a fost vândută încă de când aveea 16 ani, din România în Ungaria, apoi în Austria și Elveția, cu pistolul tot timpul la tâmplă, și le-a spus jurnaliștilor de la BBC povestea ei, pentru a le ajuta și pe alte fete să nu ajungă victime ale proxeneților.

Este o scenă care ar putea fi regăsită în orice locuință suburbană din București. Se pregătește prânzul, se taie ceapa și se feliază ardeii. De fapt, este o bucătărie în incinta singurului adăpost din România destinat femeilor care au fost victime ale traficului de persoane, în care au ajuns jurnaliștii de la BBC pentru a reconstitui povestea unei românce, victime a proxeneților. 

„Dimineața și după amiaza aveam 15 clienți, povestește Mihaela, care a fost vândută de trei ori în Europa între rețele de traficanți de carne vie, împotriva voinței ei. 

„Seara, până dimineața următoare, îmi mai aduceau alți 20″. Femeia de 26 de ani spune că a fost vândută încă de când aveea 16 ani, din România în Ungaria, apoi în Austria și Elveția, cu pistolul tot timpul la tâmplă. Aceasta le-a cerut jurnaliștilor BBC să-i păstreze anonimatul, pentru a-și putea spune povestea și a-i ajuta și pe alții. „Aveam un iubit, iar el făcea parte din rețeaua de traficanți”, își amintește Mihaela. 

„Pe atunci eram mult mai slabă, aveam o siluetă frumoasă și mi-a spus că putem face bani frumoși în străinătate și că vrea să aibă o familie cu mine”. La fel ca multe alte persoane vulnerabile, a ajuns să fie vândută în repetate rânduri. 

În 2014 credea că va fi ajutată în București de o femeie cu bune intenții pe care a întâlnit-o la gară, dar a ajuns doar să fie ademenită într-un alt anturaj de traficanți. În final, un client copleșit de remușcări a ajutat-o să scape. 

„Nevoia de afecțiune”

 Mihaela locuiește acum cu fetița ei, al cărei tată e ultimul proxenet pe care l-a întâlnit, în singurul adăpost de urgență pentru femeile victime ale traficului de carne vie din România. 

Monica Boseff, directorul Fundației Porți Deschise, se ocupă de această instituție în București, le oferă femeilor consiliere și vrea să le ajute să-și recapete stima de sine. Voluntari din Brazilia, America și Olanda au ajuns și ei la adăpostul care găzduiește 18 femei și care le-a ajutat în ultimii patru ani pe 200 de victime ale proxeneților să-și aducă viața la normalitate. Sunt și bărbați care lucrează acolo, pentru că reprezentanții Fundației își doresc ca femeile să învețe că pot avea încredere și în bărbați. 

Boseff spune că traficanții își dezvoltă metode de a le manipula pe tinere pentru a sechestra fete ca Mihaela, care cresc în orfelinate. „Aceștia activează pârghii emoționale pe care toți le avem, nevoia de afecțiune, ca cineva să ne iubească și să simțim că îi pasă cuiva de noi. De aceea se orientează asupra oamenilor care vin din medii vulnerabile și care nu au avut spijinul unei familii iubitoare”, a explicat președinta Fundației. 

Adolescenți vulnerabili 

În orașul Nicorești traficanții le ademenesc pe fete promițându-le dragoste și bani mulți. În fiecare lună, cel puțin o fată este racolată de pești, spune britanica Claire Melinte, care după ce s-a măritat cu un localnit, a fondat o comunitate prin care să-i ajute pe copiii din sat. Ea spune că proxeneții le racolează folosind celebra schemă „lover boy”, adică se prefac îndrăgostiți, le promit o relație stabilă, le oferă atenție și afecțiune pentru a le câștiga încrederea înainte să le vândă pentru a fi traficate. 

Claire Melinte arată că traficanții merg prin sat cu mașini moderne, față de localnicii care se bazează încă pe căruțe și cai și că, în general, adolescentele tinere și vulnerabile se îndrăgostesc de „peștii” care, în general, sunt mai în vârstă. „În localitate, copiii termină școala al 14-15 ani. Așa că sunt foarte multe fete fără educație solidă care nu au mare lucru de făcut toată ziua, așa că sunt foarte, foarte vulnerabile”, spune femeia. 

„Nu-mi pare rău”

Valentin Preda a traficat 15 femei în Italia, pe durata a cinci ani, iar acum ispășește o condamnare de cinci ani într-o închisoare în apropiere de București. El a vorbit despre o rețea „în familie”, la care lucra împreună cu alte rude, inclusiv cu mama lui, însă alți traficanți lucrează individual sau în cadrul unor rețele de crimă organizată. 

Bărbatul recunoaște că a folosit metoda „lover boy” pentru a recruta femei și spune că traficul de persoane n-ar trebui să fie considerat infracțiune dacă fetele merg cu proxeneții de bună voie. „Chiar nu te gândești că este fiica cuiva, te gândești doar că trebuie să faci bani și asta e. Nu aș avea remușcări dacă m-aș apuca de asta din nou”, spune el. 

Raportul anual al Departamentului de Stat din SUA referitor la formele de sclavie modernă arată că România „nu îndeplinește standardele minime pentru eliminarea traficului de carne vie”, dar precizează că „face eforturi semnificative în acest sens”. Adrian Petrescu, directorul Agenției Împotriva Traficului de Persoane, insistă că situația s-a îmbunătățit și spune că mai mult de 500 de oameni sunt acuzați oficial în fiecare an. Acesta precizează și că problema nu este doar a României. 

„Are un efect și asupra altor țări unde există cerere pentru forță de muncă ieftină sau pentru servicii sexuale sau unde există contextul pentru ca oamenii să poată fi trimiși la cerșit”, a declarat acesta. 

România rămâne una dintre țările cu cele mai multe victime traficate în Marea Britanie, alături de Nigeria, Albania, Vietnam și Polonia. Premierul britanic Theresa May a asigurat că va pune la dispoziție un fond de 33 de milioane de lire pentru soluționarea acestei probleme, dar țara noastră nu se va încadra la primirea acestui ajutor,pentru că „pe hârtie” este prea bogată ca să beneficieze de ajutorul britanicilor. 

Cel puțin pentru Mihaela, însă, există un viitor optimist în față: „Pentru mai departe îmi doresc o familie… un soț bun, un tată pentru fetița mea, iar în viitor îmi doresc să fiu cine vreau eu să fiu”, și-a încheiat aceasta povestea. 

 

 

 

Citește și