Struma a fost o navă care a părăsit portul Constanța la data de 12 decembrie 1941, cu destinația Palestina, având la bord 770 de pasageri evrei. Vasul fost torpilat în Marea Neagră de un submarin sovietic. Rezultatul a fost 769 morți și un singur supraviețuitor.
Struma (aflat într-o foarte proastă stare tehnică) a fost izolat în carantină la Istanbul la data de 15 ianuarie 1942, apoi la data de 24 februarie 1942 a fost remorcat înapoi în Marea Neagră unde a fost torpilată și scufundată de către un submarin sovietic. Rezultatul a fost 769 morți și un singur supraviețuitor, un băiat de 18 ani. David Stoliar, un tânăr din București, a reușit să ajungă la mal în Turcia. A fost reținut câteva săptămâni de autoritățile turcești, investigat, iar apoi a fost lăsat să plece în Palestina. Ulterior, acesta a trăit în Japonia și în Statele Unite.
Comuniștii au făcut tot ce era cu putință pentru a disculpa Uniunea Sovietică. S-a spus și scris că vasul s-a lovit de o mină. De asemenea, s-a spus și scris că nemții sau românii l-ar fi scufundat. Sunt versiuni care implică și marina turcă. Alte versiuni îi fac responsabili pentru tragedie chiar pe evrei. Diferite alte acuzații au apărut și la adresa autorităților românești. După 1991, arhivele se deschid și se află că era vorba de submarinul sovietic clasa „Știuca” submarinul SC-213, autoritățile militare sovietice fiind la curent de cererile de viză ale lui „Dan” Malioglu și de pavilionul panamez al navei.
După mai multe alte avarii ale motorului, Struma a ancorat în micul port Büyükdere, la 3 mile marine nord de Bosfor, la 16 decembrie 1941. La acea dată, nouă persoane au fost autorizate de autoritățile turcești să părăsească nava: opt pentru că aveau vize britanice luate la București înainte de ruperea relațiilor între România și Marea Britanie, și una, Medeea Solomonovici, fiindcă era gravidă, la termen pentru a naște.
Struma este pusă apoi în carantină cu 770 pasageri la bord, doar trei persoane fiind autorizate să se urce pe vas (în afară de polițiștii turci.
La data de 23 februarie 1942, guvernul turc a dispus executarea manevrelor de plecare din port, Struma fiind trasă în larg cu ajutorul unui remorcher și abandonată la 5 mile de țărm.
La 24 februarie 1942 nava a fost scufundată cu toți cei aflați la bord, fiind atinsă de o torpilă lansată de submarinul sovietic ,,Щ-213” (SCI-213), care avea misiunea torpilării oricărei nave care ieșea din Bosfor spre porturile bulgărești sau românești.