Precedent periculos creat de o decizie CEDO: Angajatorul are voie să-și spioneze angajații

„Este mai bine să vă abțineți de la orice conversație privată în timpul orelor plătite, în cazul în care regulamentul de ordine interioară stipulează acest lucru”, își îndeamnă publicația franceză Les Echos cititorii, pe care-i sfătuiește să fie atenți ce scriu pe e-mail sau „chat” la locul de muncă.

CEDO a respins marți plângerea unui tânăr inginer român, Bogdan Bărbulescu, concediat în august 2007 pentru că a discutat pe Yahoo Messenger la locul de muncă. Angajatorul a descoperit că acesta folosea un serviciu de „chat” pentru a discuta nu doar cu contactele sale profesionale, ci și cu un frate sau logodnica. Iar regulamentul de ordine interioară al firmei „interzicea folosirea resurselor acesteia în scopuri personale”.

După ce a contestat concedierea, în justiția din România, tânărul a sesizat CEDO pentru o atingere a vieții sale private. El considera că fostul patron i-a încălcat secretul corespondenței. Însă, la fel ca instanțele românești, judecătorii europeni i-au respins acest argument.

Judecătorii au aprobat, de asemenea, decizia instanței românești  (la care inginerul s-a adresat prima oară și nu a fost mulțumit de rezultat) de a permite ca mesajele inginerului să fie folosite împotriva lui în proces, motivând că „se dovedește faptul că a folosit computerul companiei pentru interes personal, în timpul serviciului”. 

Nepublicând identitatea persoanelor cu care reclamantul a discutat, instanța românească a reușit să creeze un echilibru între respectul pentru viața privată și interesul angajatorului, arată evaluarea curții de la Strasbourg. 

Judecata CEDO se aplică țărilor care au validat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, informează The Guardian.

În unele țări, inclusiv în Franța, folosirea Internetului este tolerată în majoritatea întreprinderilor, atât timp cât această practică „rămâne rezonabilă” și nu afectează productivitatea salariaților. În general, angajatorul este autorizat să cunoască datele de pe calculatorul salariatului, cu condiția să nu fie vorba de informații personale – care este necesar să fie marcate în mod clar ca atare prin mențiunea „personal”.

În ultimii ani, justiția franceză a pronunțat mai multe hotărâri în sensul hotărârii CEDO. Potrivit BFMTV, în ianuarie 2015 o salariată din Aix-en-Provence a fost concediată pentru că petrecea o oră pe zi, navigând pe Internet, în postul de la locul de muncă.

În pofida faptului că tânărul român susține că angajatorul i-a verificat și un al doilea cont, personal, judecătorii au discutat exclusiv despre contul de la serviciu în hotărârea lor.

Dispozitivul folosit pentru a trimite mesaje aparținea angajatorului, însă judecătorii nu au spus ce s-ar fi întâmplat dacă salariatul ar fi folosit un dispozitiv personal.

De asemenea, unul dintre cei opt judecători nu a fost de acord cu hotărârea, subliniind că impunerea unei „interdicții generale” asupra utilizării în scop personal a Internetului este inacceptabilă, potrivit BBC.

În viitor, a adăugat el, toți angajatorii ar trebui să explice în mod clar orice reguli care le permite să verifice activitățile online ale salariaților.

„Toți angajații trebuie să fie notificați personal în legătură cu așa-zisa politică și să-și exprime în mod explicit consimțământul”, a scris acest judecător.

Lilian Edwards, o profesoară specializată în dreptul Internetului la Strathclyde University, a declarat pentru BBC că hotărârea este conformă cu legislația Marii Britanii și cazuri din trecut.

„În acest caz, angajatorii îți spun în mod clar să nu folosești Internetul pentru nimic altceva în afară de serviciu”, a spus ea, adăugând că acest lucru „nu este popular, dar este întru totul legal”.

„Angajatorul pare că făcut totul ca la carte”, a apreciat ea.

Însă Edwards a subliniat că interdicții generale de a folosi Internetul în scopuri personale la serviciu este nerezonabilă, doarece oamenii au dreptul să le fie respectată viața privată inclusiv în timp ce muncesc.

Acest lucru este deosebit de important, a subliniat ea, în cazul în care salariații lucrează peste program.

Sally Annereau, o analistă în domeniul protecției datelor de la cabinetul de avocatură Taylor Wessing, a declarat că legislația britanică permite verificări „proporționate” ale comunicațiilor salariaților.

„Această hotărâre subliniază importanța de a avea politici de monitorizare a salariatului adecvate și legale și de a veghea, în același timp, că ele sunt comunicate salaraților și sunt respectate de către angajator”, a apreciat ea.