Premieră în JUSTIȚIE. Instanța a pronunțat PRIMA ACHITARE motivată de ILEGALITATEA interceptărilor obținute în baza PROTOCOLULUI SRI-PG: „Sunt NULE absolut probele obținute de echipele mixte”

În motivarea soluției de achitare a lui Cantemir Groza, subofițer din Inspectoratul de Jandarmi Județean Bihor, acuzat de luare de mită, magistrații arată că probele care au stat la baza condamnării în primă instanță sunt interceptări obținute în baza protocolului încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și SRI, ele fiind nule.

Subofițerul de jandarmi a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, în primă instanță, iar în luna iulie (la apel), Curtea Militară de Apel București l-a achitat definitiv pe bărbat.

„Apărătorul inculpatului a arătat că este în imposibilitatea de a formula apărările adecvate prin interzicerea accesului la fișa postului inculpatului (secretă), contrar jurisprudenței CEDO; a arătat, de asemenea, că probele obținute prin mijloace tehnice speciale sunt afectate de protocolul strict secret dintre Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vigoare și aplicabil la data faptelor, solicitând înlăturarea acestor probe ca fiind obținute în afara cadrului procesual penal”, se arată în motivare.

Instanța: Probele obținute de echipele mixte sunt nule absolut

Magistrații mai consideră că a fost nesocotit principiul loialității probelor – prin activitatea comună a echipelor mixte urmând o procedură secretă, iar constatarea nulității, indiferent dacă este absolută sau relativă, determină lipsirea de efecte juridice a actului afectat din momentul efectuării acestuia, iar nu din momentul constatării nulității.

„În consecință, sunt nule absolut probele obținute de echipele mixte organizate. Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei.Totodată, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr.22/18.01.2018 (Monitorul Oficial nr.188 din 26.02.2018), vor fi eliminate fizic din conținutul dosarului probele astfel obținute, pentru garantarea efectivă a prezumției de nevinovăție a inculpatului și a dreptului la un proces echitabil a acestuia”, se mai arată în document.

În motivare, se mai arată că urmărirea penală s-a desfășurat inițial de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și ulterior de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, încât unele probe obținute prin metode speciale de supraveghere și cercetare (interceptarea comunicațiilor) care au fundamentat acuzațiile imputate inculpatului, au fost obținute nu numai în temeiul legii, ci și în baza „Protocolului de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale” cu caracter STRICT SECRET, înregistrat la data (04.02.2009) cu nr. 00750. Documentul a fost declasificat la 29.03.2018, când a primit un alt număr de înregistrare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv 884/C, fiind publicat.

Protocolul STRICT SECRET, în conflict cu principiile constituționale

„Plecând de la premisa că protocolul obligă părțile la „cooperare”, instanța de control judiciar constată că, la data folosirii mijloacelor speciale de supraveghere și cercetare, protocolul (strict secret!) a fost aplicat și în prezenta speță, așa cum dispune art.60. „Părțile vor asigura însușirea, cunoașterea temeinică și aplicarea întocmai a prevederilor protocolului de către personalul propriu, inclusiv de către parchetele teritoriale și direcțiile județene de informații, în raport cu sarcinile ce le revin în aplicarea acestora„). Domeniul cooperării celor două instituții este publicat în art. 2, care dispune că: „Părțile cooperează, potrivit competențelor și atribuțiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave, potrivit legii”, se arată în motivarea Curții Militare de Apel.

Pe de altă parte, magistrații arată că orice normă juridică trebuie să fie „edictată în acord cu principiile constituționale, principii care exclud categoric ca Protocolul strict secret să fie încorporat într-un mod obscur în procedura penală”.

„Dintre multitudinea de efecte (nocive, contrare principiilor constituționale, ceea ce a impus secretizarea lor) unul are o rezonanță aparte, respectiv lucrul în echipe mixte, pentru documentarea faptelor prev. în art.2 (cele privind securitatea națională, actelor de terorism, infracțiuni ce au corespondent la adresa securității naționale (!) și a altor infracțiuni grave). Atributul conferit lucrătorilor Serviciului Român de Informații, constituiți în echipe mixte cu procurorii prin art.3 lit.g) din Protocol – este atașat celui al procurorului, aspect care conferă acestora calitatea de subiecți procesuali oficiali. Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normative cu putere de lege. Consecința firească dedusă din competențele conferite lucrătorilor Serviciului Român de Informații prin art.3 lit.g) din Protocol – este aceea a nulității absolute a probelor obținute (informațiile rezultate din exploatarea mijloacelor speciale de supraveghere și cercetare ); aceste probe au fost furnizate de un organ fără atribuții judiciare, cu identitatea secretă”, arată motivarea.