Premieră în Justiție. Un fost procuror, inculpat pentru corupție, a fost rearestat pentru că a publicat cinci scrisori deschise

Judecătorii au notat că, prin comportamentul inculpatei, „există riscul ca societatea să perceapă în mod eronat scopul activității procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, ca organ judiciar specific și specializat în faza urmăririi penale, acreditând faptul că vizează cu orice preț formarea de dosare penale la adresa unor persoane nevinovate”.

Aceasta este unul dintre argumentele centrale ale deciziei prin care procuroarea Angela Nicolae a fost reîncarcerată după ce în urmă cu câteva luni a fost pusă în libertate sub control judiciar.

Angela Nicolae și fiul ei au fost arestați în 29 octombrie 2013, după ce procurorii DNA au identificat o rețea de evaziune fiscală în domeniul alimentar, care ar fi prejudiciat statul român cu peste 70 de milioane de euro. În acest dosar cercetările sunt continuate de anchetatori, în el fiind implicați mai mulți oameni de afaceri, printre care și milionarul Justin Paraschiv.

Fostul procuror este acuzat de anchetatori de trafic de influență. Alături de ea, a mai fost deferit justiției și fiul acesteia, Daniel Nicolae, acuzat de complicitate la infracțiunea de trafic de influență în formă continuată, dar și oamenii de afaceri Rami Ghaziri și Sorin Gheorghe, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență în formă continuată.

Pe 18 decembrie, Angela Nicolae a fost trimisă în judecată fiind tot în stare de arest preventiv.

În 27 mai, măsura arestului preventiv a fost înlocuită de judecătorii ICCJ cu arestul la domiciliu pe o durată de 30 zile, respectiv până în 25 iunie.

La termenul din 20 iunie, instanța de fond a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă mai ușoară a controlului judiciar.

La începutul lui septembrie, DNA a cerut Curții Supremă să dispună rearestarea fostului procuror. DNA și-a argumentat cererea acuzând atitudinea Angelei Nicolae, care a publicat pe site-ul luju.ro mai multe scrisori în care denigra instituția și făcea o serie de acuze la adresa procurorilor care au anchetat-o, dar și la adresa șefului DNA, Laura Codruța Kovesi. Argumentele DNA au fost următoarele:

„Prin cinci așa numite scrisori deschise (din data de 2.07.2014, 29.07.2014, 6.08.2014 – două scrisori, 22.08.2014), Nicolae a urmărit să traseze o linie de demarcație între infracțiunile reale pentru care este judecată și pentru care există indicii rezonabile puternice, rezultate din probele administrate până în această fază a judecății și motivațiile personale transmise în spațiului public. Prin adevărate declarații de caz, cereri, excepții, solicitări de probe, acuzații că procurorul și instanța de fond au împiedicat administrarea probelor, inculpata a demarat apărări, susțineri, acuzații, aflate într-o neconcordanță totală cu probele cauzei și în afara cadrului procesual, urmărind să provoace o preluare spontană generatoare de percepții false asupra elementelor esențiale ale cauzei”.

„Sub acest aspect, precizăm că nu avem în vedere afirmațiile emise în spațiul public,cu același prilej al scrisorilor deschise menționate, prin care inculpata a promovat injuria și am făcut abstracție de ansamblul denigrărilor, apte a aduce atingere dreptului la imagine a magistraților vizați, chiar dacă prin natura și impactul lor asupra opiniei publice, urmăresc discreditarea. Am limitat analiza și argumentele strict dispozițiilor art.242 alin.3 teza a I a (care nu pune probleme de interpretare) și teza a II-a (împrejurările concrete ale cauzei și conduita procesuală a inculpatului). De aceea, analiza și argumentele s-au limitat strict la conduita inculpatei prin raportare la cererile, excepțiile, declarațiile privind dosarul în care este inculpată și concluzionăm, pentru toate cele dezvoltate supra că se impune înlocuirea măsurii controlului judiciar dispusă la data de 20.06.2014 cu măsura arestului preventiv”.

În scrisorile publicate pe portalul amintit, Angela Nicolae ar fi reiterat ideea că dosarul ei a fost fabricat de procurorii DNA. Ea a făcut o serie de afirmații acuzatoare sau despre care pretindea că au caracter de dezvăluiri despre șefa DNA, Lauda Codruța Kovesi.

În cererea de arestare, DNA a precizat și faptul că procuroarea a afirmat public că din dosarul ei au fost ascunse probe și că a făcut apărări în public deși în sala de judecată a refuzat să se apere.

Iată un astfel de exemplu: „Nu este usor sa rezisti atunci cand ofiterul de politie judiciara Morari face ‘ode’ doamnei procuror care m-a trimis in judecata, Mariana Alexandru, afirmand ca toti inculpatii trimisi in judecata de aceasta sunt vinovati si vor fi condamnati penal.

Comportamentul acestuia nu mai era sanctionabil cand afirma indirect ca voi fi condamnata, fara ca macar sa se fi terminat administrarea probelor in faza de urmarire penala? Dar procurorul de caz Mariana Alexandru ce fel de comportament a avut cand mi-a ascuns 51 de SMS-uri in favoarea mea, neamintind niciun moment in rechizitoriu ca Nicolae Daniel este foarte bolnav si, prin urmare, nu putea sa savarseasca infractiunile care i se pun in sarcina? „

Pe 4 septembrie, completul format din Mariana Ghena – Președinte, Rodica Aida Popa și Magdalena Iordache a admis cererea DNA de arestare a fostului procuror. În motivare, judecătorii au arătat că afirmațiile Angelei Nicolae reprezintă un argument destul de solid pentru ca ea să fie arestată.

Citește mai jos cele mai importante pasaje ale motivării instanței:

â–ºÎn aplicarea criteriilor impuse de instanța de contencios european, Înalta Curte reține că menținerea unui just echilibru între interesul general al societății în desfășurarea procesului penal și interesele inculpatei impun privarea de libertate a acesteia.

â–ºRaportat la gradul ridicat de pericol al faptelor pentru care inculpata este cercetată, precum și la conduita procesuală a acesteia care a formulat o serie de susțineri, afirmații în spațiul public pe care le-a prezentat ca probe nesocotite de procuror și de instanță, a formulat acuze referitoare la cererile, excepțiile ridicate/formulate, a solicitat administrarea de probe, a adresat întrebări procurorului de caz în afara cadrului procesual, în spațiul public prin scrisori deschise, dovedind prin aceasta o conduită procesuală incompatibilă cu stadiul procesual al judecății cauze, Înalta Curte apreciază că o altă măsură preventivă nu poate asigura scopul prev. la art.202 al.1 din C.p.p. astfel încât se impune înlocuirea măsurii preventive sub a cărei putere se află controlul judiciar cu măsura preventivă a arestării preventive a inculpatei.

â–ºÎnalta Curte apreciază că se impune arestarea preventivă a inculpatei pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, având în vedere faptul că prin comportamentul său există riscul ca societatea să perceapă în mod eronat scopul activității procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, ca organ judiciar specific și specializat în faza urmăririi penale, acreditând faptul că vizează cu orice preț formarea de dosare penale la adresa unor persoane nevinovate, precum și activitatea judecătorilor despre care în mod nejustificat se induce ideea lipsei unei examinări pertinente a cerilor formulate.

â–ºSusținerile formulate de apărare, în sensul că prin înlocuirea măsurii controlului judiciar instituit în sarcina inculpatei cu o măsură preventivă mai grea lipsește de conținut scopul procesului penal, Înalta Curte constată că această apărare este neverosimilă, întrucât prin cererea formulată de parchet se vizează asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, având în vedere faptul că în cauza pendinte la acest moment procesual, cercetarea judecătorească a început, inculpatei Nicolae Angela i s-au adus la cunoștință drepturile și obligații prev. de art. 83, art.108 alin.1 și 2 și art. 374 alin.2 Cod procedură penală, iar în contextul atitudinii manifestate (contra principiilor care guvernează procesul penal), aceasta a nesocotit conduita procesuală.

â–ºÎnalta Curte consideră că prin dispunea măsurii arestării preventive a inculpatei Nicolae Angela nu se aduce atingere dreptului la liberă exprimare a acesteia, drept garantat de Constituția României, aceasta având obligația formulării de cereri, excepții, probe numai în fața instanței de judecată, organ cu atribuții specifice.

â–ºSub un alt aspect potrivit dispozițiilor art.6 CEDO accesul la justiție presupune respectarea dispozițiilor și normelor corespunzătoare materiei, respectiv a legii care reglementează procedura judecății. Din evaluarea împrejurărilor cauzei rezultă gravitatea deosebită a infracțiunilor pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, având în vedere faptul că acesta a avut calitatea de magistrat, implicând în pretinsa activitate infracțională mai multe persoane, inclusiv pe fiul său.

â–ºÎnalta Curte apreciază că atitudinea procesuală a inculpatei Nicolae Eugenia Angela, ulterior momentului la care s-a dispus de către instanța de judecată înlocuirea succesivă a măsurii arestării preventive, excede cadrului procesual și dispozițiilor legale în relația cu autoritățile judiciare și cu ordinea de drept.

â–ºÎn contextul arătat conduita procesuală a inculpatei, prin specificitatea și nuanțele sale, se încadrează într-un comportament de rea credință în exercitarea drepturilor și obligațiilor ce îi revin odată cu obținerea beneficiului acordat de către instanța de judecată prin înlocuire măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai ușoară.

â–ºDe altfel, este de precizat că unul dintre motivele pentru care instanța de judecată a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatei cu o măsură preventivă mai ușoară a fost acela de a i se da posibilitatea de a fi alături de copiii săi, măsură care nu și-a atins scopul în condițiile în care a fost înlocuită măsura arestului la domiciliu dispusă față de inculpatul Nicolae Daniel cu măsura arestării preventive întrucât acesta din urmă și-a încălcat obligația de a nu părăsi locuința, împrejurare care, în opinia instanței, conduce la concluzia lipsei de eficiență a demersului inculpatei Nicolae Angela Eugenia în respectarea obligațiilor impuse.

â–ºEste de esență a preciza că după ce s-a dispus de către instanța de judecată înlocuirea măsurii preventive a arestului la domiciliu luată față de inculpata Nicolae Eugenia Angela cu măsura controlului judiciar aceasta în afara cadrului procesual și fără suport legal, a adus acuze grave și nesusținute probator, în presă, de natură să inducă publicului o percepție eronată asupra obiectului prezentei cauze.

â–ºAtitudinea inculpatei Nicolae Angela este contrară dispozițiilor legale care prevăd că în cursul procesului penal inculpatul are dreptul de a propune administrarea de probe, precum și dreptul de a ridica excepții și de a pune concluzii.

â–ºAnalizarea cauzei și întrebările retorice puse de inculpată în spațiul public virtual sunt echivalente cu nerespectarea obligațiilor legale, întrucât se extind la respectarea legii în ansamblu în raport cu conduita persoanei cercetată și judecată într-o cauză penală. Cu privire la acțiunile denigratoare ale inculpatei de natură să afecteze bunul mers al procesului penal și să denatureze adevărul judiciar în cauză, este relevantă scrisoarea deschisă din data de 15.06.2014 transmisă de inculpată site-lui luju.ro, la numai 17 zile de la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.

â–ºÎn conținutul scrisorii din 15 iunie 2014 inculpata a adus acuze modului în care a fost instrumentată prezenta cauză, în sensul că organul de urmărire penală a administrat cu rea-credință probele, susținând că ,,s-a dorit eliminarea mea, speculând tragedia mea personală, doi băieți gemeni care suferă de tulburări grave de comportament. S-a dispus reținerea mea și a fiului meu Nicolae Daniel printr-un abuz judiciar, am fost arestați vreme de 7 luni prin decizia unor judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție care au refuzat la fel ca și Direcția Națională Anticorupție să verifice dacă fiul meu Nicolae Daniel are discernământ.”

â–ºÎn scrisoare din data de 2 iulie 2014 acuzele aduse de inculpata Nicolae Angela sunt mult mai incisive, în sensul că procurorul de caz a ascuns probe esențiale, interceptări, 51 de SMS-uri, iar întrebările adresate procurorului anchetator, cu depășirea etapei procesuale, privesc modalitatea în care s-a realizat percheziția domiciliară, întocmirea rechizitoriului cu rea-credință, în sensul acuzării sale cu orice preț și modul în care a administrat întregul material probator în scopul de a o incrimina.

â–ºÎn conținutul scrisorilor din datele de 27.07.2014, 22.08.2014 și 06.08.2014 inculpata și-a făcut o autoevaluare profesională și personală, în sensul că activitatea sa este excepțională, aspect necontestat de către parchet, însă această autoevaluare s-a bazat pe denigrarea unor persoane publice prin acuze și afirmații nedovedite, comportament incompatibil cu situația sa procesuală.

â–ºReferitor la scrisorile menționate, relevante sunt întrebările adresate procurorului anchetator și aprecierile făcute la adresa acestuia precizând „Angela Nicolae vrea să afle de la procurorul care a întocmit rechizitoriul în cauza pendinte cine i-a dat dispoziție pentru a realiza acest dosar, despre care susține că este „un film horror”în care s-au comis abuzuri pe bandă rulantă, întrebând-o retoric dacă prin distrugerea acesteia și a fiului său crede că va rămâne ,,in memoriam” și va primi laude la scară largă”.

â–ºAcuzele la care a făcut referire s-au repetat în scrisorile deschise adresate publicului, prin denaturarea situației existente în legătură cu prezenta cauză în care Nicolae Angela Eugenia are calitatea de inculpată. Conduita procesuală a inculpatei, prin atitudinea pe care a înțeles să o adopte prin transmiterea în spațiul public a unor scrisori cu implicații juridice, se circumstanțiază accepțiunii stipulate de legiuitor în art.242 alin.3

â–ºCod procedură penală, în sensul unui comportament procesual inadecvat. Atitudinea inculpatei este nepermisă în condițiile în care în fațaâ instanței de judecată aceasta a avut o atitudine rezervată, în condițiile în care susținerile invocate trebuiau relevate la momentul la care inculpata a apreciat că au existat acele încălcări din partea procurorului anchetator.

â–ºLa termenul din 28 ianuarie 2014, inculpata deși avea posibilitatea să releve în acest cadru procesual orice aspect legat de modalitatea de instrumentare a cauzei aceasta a continuat să își prezinte poziția sa în legătură cu prezenta cauză în spațiul public creându-se o percepție negativă cu privire la activitatea organelor judiciare.

â–ºConduita procesuală a inculpatei este de natură a afecta buna desfășurare a procesului penal, fiind evidentă intenția inculpatei în a denatura prin mijloace la care s-a făcut referire bunul mers al procesului penal, conduită care excede cadrului procesual, iar modul în care se poatec realiza scopul măsurii preventive, așa cum acesta este reglementat de art. 202 Cod procedură penală, este înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestării preventive, urmând ca raportat la faza procesuală să fie readministrat în cauză întregul material probator.

â–ºComportamentul inculpatei Nicolae Angela în perioada 15.06.2014 – 22.08.2014 impune luarea unei măsuri preventive mai grele, întrucât a dat dovadă de conduită extrajudiciară prin susținerile sale, în ciuda calității de magistrat anterior deținute.

â–ºÎn cauză, Înalta Curte constatată că inculpata nu oferă garanții suficiente că nu va aduce atingere bunei desfășurări a procesului penal în condițiile în care probele administrate până în prezent conduc la presupunerea rezonabilă că inculpata, în condițiile menținerii în libertate, ar putea aduce atingere credibilității organelor judiciare în exercitarea atribuțiunilor specifice, afirmații care exced cadrului procesual.