PREMIERĂ în războiul debitori-bănci privind CLAUZELE ABUZIVE. Un bucureștean a obținut în instanță reducerea dobânzii la jumătate. VIDEO

Curtea Supremă a emis, miercuri, 9 octombrie, o decizie definitivă prin care obligă o bancă să reducă dobânda unui bucureștean la jumătate. Este prima decizie definitivă prin care judecătorii dau câștig de cauzădebiitorilorîn disputa cu băncile privind clauzele abuzive. Pe scurt, în 2008, bucureșteanul a luat un credit de 100.000 de franci elvețieni, iar banca a decis să ii crească dobânda de la 5,7% la 6,99%, deși indicatorul de referință a scăzut constant. Instanța a decis că banca nu poate modifica marja care a fost convenită în contractul de creditare. Altfel spus, judecătorii au decis că băncile nu își pot mări profitul prin majorarea discreționară a dobânzilor la credite.

Informații pe scurt:

• Băncile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive.
• De la 1 octombrie a intrat în vigoare ordonanța care permite denunțarea clauzelor abuzive
• 28.000 de români au credite în franci elvețieni
• Avocat: „Sunt câteva mii de procese similare și numărul debitorilor afectați este de câteva milioane”.

În ianuarie, un bucureștean a încheiat un contract cu OTP Bank pentru achiziționarea unei locuințe. Contractul a fost încheiat pentru suma de 100.000 franci elvețieni pe o perioadă de 300 de luni, cu o dobând variabilă de 5,7% pe an. „Dobânda variabilă pare foarte avantajoasă, pentru că este întotdeauna mai mică decât oferta făcută de bănci pentru dobânda fixă, iar riscul este împărțit între bancă și debitor”, a explicat avocatul Liviu Poenaru a cărui casă de avocatură a reprezentat pârâtul în instanță

Într-una din comunicările băncii cu clientul său a menționat că această dobândă este compusă din indicele de referință LIBOR și marja băncii compusă din costurile acesteia și profit.

Avocatul Liviu Poenaru a explicat, pentru gândul, că practic, la momentul contractării creditului, dobânda pentru care clientul său a semnat contractul era compusă din: valoarea LIBOR care poate să crească sau să scadă și marja băncii de 3,00036 care potrivit legislației trebuie să fie fixă. „La doar câteva luni clientul a observat că i-a crescut rata și suma pe care trebuia să o achite lunar. După un an rata a crescut din nou. S-a documentat și a constatat că LIBOR, adică indicele care putea să varieze, a scăzut totuși, iar dobânda pe creditul său a crescut”, a explicat avocatul Liviu Poenaru

CITEȘTE AICI DECIZIILE INSTANȚELOR

După mai multe comunicări cu banca în care bucureșteanul a cerut ca dobânda pentru creditul său să fie micșorată pentru că LIBOR a scăzut a decis să deschidă o acțiune în instanță. Judecătorii au constat că după patru luni de la contractarea creditului banca a crescut dobânda de la 5,7% la 6,99%, această dobândă fiind compusă din LIBOR de 2,7% și marja băncii de 4,2%. Clientul a constat că banca și-a majorat marja de la 3 % la 4,2%.

Avocat: Banca și-a majorat marja încălcând legea

Ulterior, în 2009, indicele LIBOR a scăzut constant ajungând la 0,30%. Potrivit acțiunii depuse în instanță, bucureșteanul a susținut că banca era obligată să diminueze valoarea dobânzii de la 6,9% la 5,5%. De altfel, în mai 2009, acesta a trimis către OTP o solicitare prin care solicita chiar acest lucru, adică diminuarea dobânzii. „Se poate observa că banca a crescut marja de la 3 % la 6% și chiar mai mult. Această majorare a marjei băncii s-a făcut cu încălcarea legii”

În tot acest timp, banca a emis acte adiționale pentru modificarea dobânzii pe care însă clientul a refuzat să le semneze spunând că nu este de acord cu condițiile impuse de bancă. În contractul de credit, banca a prevăzut următorul articol: „Dobânda este variabilă în conformitate cu politica băncii. Dobânda curentă poate fi modificată în mod unilateral de către bancă, luând în considerare valoarea dobânzii de referință pentru fiecare valută (ex.: EURIBOR (Eur)/LIBOR (CHF)/RUBOR (RON) etc.), fără a exista consimtamântul clientului”

Instanța: Banca nu poate mări nejustificat dobânda dacă refuzi să semnezi acte adiționale

În fața instanțelor, banca a încercat să se apere, spunând că actele adiționale pentru creșterea dobânzilor au fost realizate prin aprobarea tacită a clientului. Banca a ivocat în acest sens Ordonanța de Urgență 50/2010 care spune că „nesemnarea de către consumator a actelor adiționale este considerată acceptare tacită”. Instanțele au respins acestă argumentație arătând că cel care a contractat creditul nu a fost de acord cu aceste acte adiționale. Magistrații au arătat însă că interpretarea acestei prevederi este în următorul sens: „Doar tăcerea valorează acceptare, astfel încât în situația în care consumatorul își exprimă refuzul de a semna actul adițional nu se poate considera că actul adițional propus de bancă își produce efectele”. Altfel spus, judecătorii susțin că atunci când banca îți pune sub nas un act adițional prin care îți crește dobânda nejustificat nu trebuie să îl semnezi.

Procesul a fost deschis la Tribunalul București în 2009. În martie 201, Tribunalul București a emis sentința de fond care a dat câștig de cauză clientului. După un an în ianuare 2012 Curtea de Apel București a menținut sentința după ce OTP a făcut apel. În final, pe 9 octombrie, Curtea Supremă a respins recursul și a decis irevocabil că banca trebuie să scadă dobânda. Astfel, instanța a obligat banca să îi calculeze dobânda fără a mări marja băncii. „Obligă pârâta să recalculeze nivelul dobânzii percepute în temeiul contractului de credit Nr XXX după următoare formulă: marja băncii fixă în valoare de 3,0036% + valoarea indicelui de referință LIBOR la 3 luni”, se arată în decizia Tribunalului București, menținută de Curtea de Apel și Curtea Supremă.

Consecința acestei decizii a fost aceea că dobânda creditului a fost redusă la jumătate deoarece indicele LIBOR este foarte mic. „Banca a fost obligată să revină la marja de 3% la care se adaugă LIBOR-ul. În momentul de față, LIBOR este foarte scăzut. Astfe că de la o dobândă de 6,9% a scăzut la 3 și ceva la sută”, a explicat avocatul Liviu Poenaru. Avocatul a menționat că bucureșteanul care deschis acțiunea nu a solicitat în instanță și despăgubiri, adică banii pe care i-a plătit în plus. Avocatul a precizat că, în alte cauze, petenții post solicita și restituirea sumelor de bani plătite în plus.

Potrivit unor date publicate de Ziarul Financiar, în România sunt 28.000 de români care au credite în franci elvețieni.

Avocatul spune că hotărârea definitivă a Curții Supreme reprezintă prima astfel de decizie. „Este prima hotărâre a Înaltei Curți prin care a constat activitatea ilegală a unei bănci și a scanționat-o. Legea este clară în definirea clauzelor abuzive. Chiar din anul 2000 legea definea aceste practici. Este prima decizie care sancționează clauzele și practicile abuzive”, a mai menționat avocatul Liviu Poenaru.

Clauzele abuzive analizate și la nivel european

Disputa dintre debiitorilorși bănci este analizată și la Curtea de Justiției a Uniunii Europene ale cărei decizii sunt obligatorii pentru statele membre. Instanțele din România au trimis la CJUE cinci întrebări preliminare privind clauzele abuzive. Dintre cele cinci întrebări trei au fost scoase de pe rol pentru că în tară băcile au cedat în fața debiitorilor sau în litigiile dintre bănci ANPC, băncile și-au retras plângerile. Din relatările de presă rezultă că cele mai multe litigii pe clauze abuzive au fost formulate împotriva Volksbank. De altfel și întrebările preliminare trimise la CJUE au provenit din astfel de litigii.

Pe rolul instanțelor din România ar exista câteva mii de procese similare aflate în diferite stadii de judecare. „Din câte știm noi ar fi câteva milioane de debiitorilor afectați”, a declarat avocatul Poenaru. În luna iunie, BNR a transmis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relația cu populația.

Ordonanța care denunță clauzele abuzive din contractele de creditare a intrat în vigoare pe 1 octombrie. Asta înseamnă că asociațiile pentru protecția consumatorilor pot ataca în instanță clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști li consumatori, inclusiv contractele de credite bancare. Inițial, guvernul a dorit să amâne această ordonanță până pe 1 februare 2014, dar în sedința din 25 septembrie această amânare a fost respinsă.

Șeful bancherilor spune că impactul va fi minim

Radu Grațian Ghețea, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), a declarat pentru Ziarul Financiar că procesele privind clauzele abuzive nu vor afecta atât de mult sistemul bancar. În ce privește contractele contestate în tribunale de către ANPC sau asociațiile de consumatori, Ghețea este de părere că acele cazuri fundamentate pe argumentul neexplicării de către bănci a riscurilor implicate de creditele în valute exotice nu vor afecta deloc sistemul bancar, fiind vorba numai de contracte mai vechi, anterioare lunii decembrie din 2010.

„Nu cred că în contractele care se vând acum la raft vreo bancă să aibă vreo clauză abuzivă. E vorba de unele contracte mai vechi unde unii clienți au suspiciunea că există clauze abuzive”, a spus președintele ARB, citat de Ziarul Financiar