PREMIERĂ. Institutul Cantacuzino a obținut INFORMAȚII VITALE despre tipul de coronavirus care circulă în România: Este DIFERIT față de tulpina din Wuhan, dar și față de cea din Italia sau din SUA

Institutul Cantacuzino anunță că a reușit să obțină primele informații asupra întregului genom al virusului SARS-CoV-2 care circulă în România. Cercetătorii au constatat că virusul este mai diferit față de tulpina de referință din Wuhan și ceva mai similar cu tulpinile care au circulat în mai multe țări europene, dar și în India sau SUA. Cu toate acestea, într-o proporție de 0,02%, 0,03% – un procent semnificativ din perspectiva experților în biotehnologie – virusul este diferit în România față de tulpinile identificate în alte țări.

Astfel specialiștii români spun că s-a constatat o identitate de 99,95% cu tulpina de referință de la Wuhan și o identitate 99,97% – 99,96% cu tulpini identificate în Austria, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, India, Italia, Marea Britanie, Spania sau SUA.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Anul 2025 a fost anul care ne-a dovedit că statul paralel există”

11:00

SOCIAL Ai cumpărat sarmale din Mega Image? Din ce sunt făcute, de fapt

11:00

Pentru identificarea unui profil viral specific României, studiul de la „Cantacuzino” va fi completat cu analize ulterioare și va cuprinde secvențele virusului izolat din diferite regiuni geografice, de la pacienți asimptomatici, cu simptome ușoare și severe, precizează dr. Mihaela Lazăr, șef Laborator Infecții Respiratorii Virale din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.

Institutul Cantacuzino continuă cercetările pentru identificarea unui profil viral specific României

„În fazele incipiente ale epidemiei din România, sursa de infecție a fiecărui caz a fost identificată prin anchete epidemiologice amănunțite, urmate de detecția și izolarea/ carantinarea contacților. Odată cu răspândirea virusului în populația generală, această strategie nu mai poate furniza date exacte. Pe măsură ce virusul se răspândește, apar multiple oportunități de selecție naturală a unor mutații care pot avea impact major asupra transmisibilității virusului”, se arată în raportul Institutului.

Pentru identificarea unui profil viral specific României, studiul va fi completat cu analize ulterioare și va cuprinde secvențele virusului izolat din diferite regiuni geografice, de la pacienți asimptomatici, cu simptome ușoare și severe. Identificarea variantelor genomice și analiza filogenetică a tulpinilor SARS-CoV-2 din România va permite monitorizarea patogenicității tulpinilor circulante în relație cu exprimarea fenotipică a infecției la pacienții cu COVID-19 precum și a potențialului de adaptare a virusului SARS-CoV-2 la organismele umane.

Specialiștii români  vor elabora un ghid al tratamentelor

Primele informații asupra întregului genom al virusului SARS-CoV-2 identificat în România, au fost obținute în Laboratorul Infecții Respiratorii Virale, Centrul Național de Gripă din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară ”Cantacuzino”, prin utilizarea tehnologiei secvențierii de nouă generație (NGS) cu ajutorul sistemului de secvențiere Illumina MiSeq și a softului DNASTAR Lasergene, precizează cercetătorii români.

Secvențierea genetică poate ajuta la înțelegerea COVID-19 în vederea alcătuirii unui ghid al tratamentelor în viitor și posibil, pentru evaluarea impactului intervențiilor medicale cu rol în îmbunătățirea stării de sănătate, explică dr. Mihaela Lazăr.

Cum funcționează coronavirusul

Coronavirusurile pot prezenta variabilitate genetică datorită mutațiilor apărute în genomul viral. Mutațiile genetice reprezintă erori de transcriere ale ARN-polimerazei care dispune de mecanisme de corectare ineficiente, ceea ce permite reasortarea materialului genetic.

Mutaţia poate genera noi variante antigenice și o variaţie limitată a potenţialului patogenic. Recombinarea, un eveniment mult mai rar, produce un virus nou, cu o nouă combinaţie de gene şi cu proprietăţi antigenice noi.

Emergenţa unei tulpini virale noi este condiţionată de capacitatea sa de multiplicare şi de diseminare la organismele sensibile, iar apariția de epidemii sau pandemii depinde de capacitatea de diseminare a virusului (contagiozitate).

Pe măsură ce virusul se răspândește, apar multiple oportunități de selecție naturală a unor mutații, care pot avea impact major asupra transmisibilității virusului.

Secvențierea genomică oferă o alternativă de monitorizare în timp real a dinamicii transmiterii virale, prin identificarea unor secvențe care agregă împreună în clustere și corelarea lor cu datele clinice și epidemiologice.

Deoarece acest virus este una dintre cele mai mari amenințări cu care oamenii s-au confruntat în ultima vreme, la nivel mondial se depun eforturi considerabile pentru secvențierea tulpinilor de SARS-Cov-2 pentru identificarea originii virusului, a surselor de proveniență ale epidemiilor din diferite regiuni și a dinamicii transmiterii intracomunitare. Înțelegerea modului de răspândire este crucială pentru lupta care trebuie dusă împotriva acestui virus, arată cercetătoarea Mihaela Lazăr.