Cancerul hepatic ar putea fi vindecat cu nanoparticulele de aur. Așa și-a propus o echipă de cercetători români de la Centrul de Nanomedicină al Institutului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Octavian Fodor” din Cluj-Napoca. Savanții derulează, în prezent, un proiect de cercetare care vizează utilizarea nanoparticulelor de aur în tratarea cancerului hepatic, rezultalele pe cobai fiind încurajatoare.
Foto: Mediafax // Raul Stef
Câteva zeci de cercetători ai Centrului de Nanomedicină al Institutului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Octavian Fodor” din Cluj-Napoca au început în urmă cu doi ani un studiu de cercetare legat de aplicațiile nanoparticulelor de aur în tratamentului cancerului hepatic, care ar putea reprezenta o nouă șansă pentru pacienți. Proiectul beneficiază de un grant de finanțare din partea Ministerului Sănătății în valoare de două milioane de lei și se va încheia în 2015.
Cercetătorul Teodora Mocan de la institutul clujean a explicat principiul care stă la baza funcționării proiectului. „Cercetările legate de aplicațiile nanoparticulelor de aur în tratamentul cancerului hepatic au fost inițiate în 2012, odată cu contractarea unui grant de finanțare în valoare de două milioane de lei de la Ministerul Sănătății și vor dura până în 2015. Principiul pe care se bazează experimentele pe care le derulăm este acela că nanoparticulele de aur, care sunt de 1.000 de ori mai mici decât diametrul firului de păr, au proprietatea de a se supraîncălzi în momentul în care sunt iradiate laser. Prin încălzire și generarea unei temperaturi ridicate, sunt capabile să distrugă celule sau țesuturi. Aplicând această proprietate a nanoparticulelor de aur, am încercat să particularizăm pe cancerul hepatic această metodă de tratament, prin aceea că lucrăm la atașarea unor molecule biologice care să ne asigure distrugerea numai a celulelor canceroase și nu a celor normale”, a spus Teodora Mocan.
Foto: Mediafax // Raul Stef
Potrivit acesteia, după doi ani de cercetări cercetătorii clujeni au sintetizat câteva prototipuri de produși, care au fost testate deja pe culturi, au început experimentele de testare „in vivo”, pe cobai, urmând ca într-o ultimă etapă să adune toate rezultatele obținute și să propună o soluție optimă și cu reale șanse pentru a fi aplicate la oameni, „pentru a fi brevetată și propusă ca transfer tehnologic”.
„Finalul proiectului va fi 2015, iar atunci vom aduna toate datele pe care le avem. Experimentele pe oameni sunt scopul final, dar pentru a iniția astfel proceduri este nevoie de mult mai multe teste și aprobări. Experimentele pe animale au început și se vor derula până la sfârșitul acestui an, urmând ca anul viitor să alegem soluțiile identificate. În urma experimentelor pe cobai, am constatat că tumorile s-au redus, iar munca noastră este de a îmbunătăți efectul obținut. Este un pas foarte important că se reduc tumorile și că ceea ce observăm în cazul țesutului normal ne stimulează așteptările vizavi de rezultate bune ale produșilor testați. Suntem încrezători că cercetările noastre vor aduce o șansă bolnavilor, suntem bucuroși să mergem în această direcție, sperăm ca eforturile noastre să fie răsplătite”, a subliniat cercetătorul clujean.
Pentru obținerea grantului, proiectul a beneficiat de o evaluare internațională sută la sută, evaluarea științifică, „foarte dură, foarte exigentă”, fiind realizată de trei experți internaționali.
Microscop de forță atomică, unicat în România
Aparatura existentă în Centrul de Nanomedicină este suficientă în acest moment pentru ceea ce s-a propus în proiect, laboratorul beneficiind de aproape tot spectrul de aparatură necesar sintezei de material, caracterizării complexe de material, efectuării de teste pe culturi de celule și animale, inclusiv o platformă separată de experimente „ex vivo”.
Foto: Mediafax // Raul Stef
„Încercăm să valorificăm și capitalul de organe, având în vedere specificul institutului, putem să testăm tratamentul direct pe tumori extirpate, pe țesuturi care au fost excizate, pentru că au cea mai mare similitudine cu țesutul uman real. Există aparatură care a fost adusă la institut în premieră în Europa de Est, iar instalarea ei s-a făcut cu specialiști de la firme străine, iar fiecare dintre noi a urmat cursuri specifice, atestate european pentru fiecare aparat achiziționat. Reușim în același spațiu să avem echipamentele necesare atât sintezei de nanoparticule, cu spectrul complet de molecule biologice, de caracterizare, incluzând microscopul de forță atomică, unicat în România ca și configurație. Pe partea de testare a efectelor biologice beneficiem de performanțele a două microscoape extrem de performante, dintre care unul hiperspectral”, a subliniat Mocan.
Pe partea de testare cobai, cercetătorii clujeni au reușit să creeze condițiile de habitat pentru realizarea experimentelor pe animal imunosupresat, totul fiind absolut standardizat, „în condiții monitorizate și computerizate de temperatură și umiditate, totul fiind în circuit închis”.
„Toate aceste lucruri dau marele avantaj de a lucra într-un singur loc și de a nu fi necesar să plimbăm probe între laboratoare astfel încât să se altereze”, a menționat Teodora Mocan.
La Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Octavian Fodor” Cluj-Napoca au demarat anul trecut procedurile într-un proiect similar care se referă la aplicațiile cu nanoparticule de aur pentru tratamentul cancerului pancreatic.