Cei trei copii au în jur de trei ani și au avut recoltate celule stem la naștere din sânge placentar. Perfuziile le-au fost făcute în perioada martie – aprilie, fără internarea copiilor în spital. Aceștia rămân sub observație, pentru că rezultatele invervenției sunt analizate timp de doi ani.
Alți doi copii pentru care mamele au donat la naștere sânge placentar au fost fost supuși unor intervenții similare în SUA și Franța, iar primul copil supus unei astfel de terapii cerebrale regenerative prezintă o ameliorare a stării de sănătate, a spus Speranța Arciudean, director medical la Cord Blood Center, prima bancă de celule stem din România.
Aceasta a anunțat și lansarea unui nou produs – recoltarea țesutului placentar. „Acest produs oferă două avantaje majore, respectiv o gamă diversă de celule stem, din surse diferite (sânge și țesuturi), cu potențial de utilizare terapeutică atât pentru indicațiile standard actuale, cât și de perspectivă în domeniul medicinei regenerative, și posibilitatea de utilizare terapeutică unică sau repetitivă a unităților depozitate”, a mai spus medicul Speranța Arciudean.
Potrivit specialiștilor, recoltarea de celule stem din placentă reprezintă o sursă bogată de celule stem cu un divers potențial de utilizare. Totodată, prin progresele obținute în ultimii ani în cercetarea celulelor stem s-au prefigurat noi perspective de utilizare terapeutică a acestora în domeniul nou al medicinei regenerative având ca scop tratarea mai eficientă a unor boli cronice, degenerative sau posttraumatice, cum ar fi boli cardiovasculare, hepatice, leziuni ale maduvei spinarii, boli inflamatorii cronice sau autoimune.
O pacientă din trei care au fost internate în Materitatea Filantropia au optat pentru prelevarea de celule stem la naștere, a spus Anca Simionescu, medic primar de obstetrică-ginecologie la Spitalul Filantropia și șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie București.
„Izolarea și utilizarea celulelor stem embrionare au permis integrarea acestora în tratamentul cancerelor hematopoetice, diabetului, unor afecțiuni neurologice și cardiovasculare, în cadrul medicinei regenerative. Faptul că în România este posibilă recoltarea și stocarea lor deschide perspectiva încercării unor terapii imunomoleculare și de inginerie tisulară”, a explicat Anca Simionescu.