UPDATE 10.47 Procesul s-a amânat pentru 22 octombrie.
UPDATE 09.54 Soția fostului general comunist Ion Eremia care a fost și el încarcerat la Râmnicu Sărat în perioada Vișinescu s-a constituit parte civilă. Cere despăgubiri de 100.000 de euro.
UPDATE 09.42. Ședința de judecată a început. Surorile lui Corneliu Coposu nu s-au constituit parte civilă în proces. Singurul deținut politic de la Râmnicu Vâlcea care l-a văzut pe Vișinescu în acțiune a transmis că nu vrea să se constituie parte civilă și să ceară daune. Instanța a mai constatat că alte două persoane fără legătură cu cauza au cerut să se constituie parte civilă.
UPDATE 09.19. Fostul torționar Vișinescu a ajuns la Curtea de Apel București. La intrarea în sala de judecată, nu a făcut declarații, s-a rezumat la aspune ”vom vedea ce va fi”. Ședința de judecată în dosarul său urmează să înceapă în câteva minute.
Pe 18 iunie anul acesta, Parchetul General a trimis în instanță dosarul lui Vișinescu, ancheta în acest caz fiind realizată de procuroarea Denisa Cristudor. Pe 30 iulie, instanța a constatat că a finalizat procedurile de cameră preliminară și că Vișinescu nu a ridicat niciun fel de excepții. Astfel că rechizitoriul dosarului este considerat legal. După acest pas, instanța a decis să judece dosarul pe fond, iar miercuri, 24 septembrie, a fost fixat drept primul termen de judecată.
În rechizitoriul prin care torționarul Alexandru Vișinescu a fost trimis în judecată, procurorii Parchetului General arată că fostul comandant de la Râmnicu Sărat „a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale ale omului”. Procurorii spun că au identificat 14 decese care i se pot imputa lui Alexandru Vișinescu. Anchetatorii au explicat și de ce Vișinescu a fost acuzat de crime împotriva umanității: acesta a oprimat deținuții pe criterii politice.
gândul a publicat, anul trecut, pe 30 iulie, în cadrul unui proiect media în premieră pentru România, derulat în parteneriat cu IICCMER, profilul complet al torționarului Alexandru Vișinescu, fost comandant al închisorii comuniste de la Râmnicu Sărat. La aceeași dată, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a cerut Parchetului începerea urmăririi penale împotriva torționarului, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.
În cei șapte ani în care a condus penitenciarul, Vișinescu a instaurat un regim de tortură și teroare. Despre închisoarea unde și-a pierdut viața fostul lider țărănist Ion Mihalache, a vorbit și Ion Diaconescu care a sintetizat condițiile de detenție: „Bătăi și terorizări fizice, care – la fel frigul și foamea – au fost generale. Bătăile erau pe categorii, pă… și nu permanente, să-nțelege. Apoi, izolarea. Izolarea fantastică – să trăiești ca-ntr-un mormânt. Și mai a fost și promiscuitatea, care… mă rog, este reprezentată prin acele tinete care stăteau în mijlocul celulelor și-așa mai departe.”
După 50 de ani de uitare, gândul l-a găsit pe Vișinescu trăind liniștit într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună, și a obținut primele imagini filmate cu temutul fost comandant de la Râmnicu Sărat. După mediatizarea cazului său, Vișinescu a reacționat violent la încercările reporterilor Gândul de a vorbi cu el, înjurându-i și încercând să-i lovească. Ulterior, fostul torționar a răspuns întrebărilor, într-un interviu luat în fața casei sale.
gândul i-a găsit și pe ultimii doi supraviețuitori ai lagărului de la Râmnicu Sărat care au povestit despre condițiile inumane și teroarea instituită de Vișinescu în închisoare.
Investigația istorică a dosarului Vișinescu a fost coordonată de către Andrei Muraru, fostul director al IICCMER, Dan Țălnaru, director general al institutului, Adelina Țânțariu, director în cadrul IICCMER.
După ce gândul a prezentat, cazul lui Alexandru Vișinescu acesta a fost preluat de întreaga presă din România, fiind de asemenea prezentat pe larg și în presa din internațională, Washington Post și Associated Press alocând spații largi subiectului.
VEZI AICI PROFILUL COMPLET AL TORȚIONARULUI VIȘINESCU
Campania gândul a pornit de la un comunicat al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului din aprilie care anunța operațiunea de depistare și cercetare a torționarilor comuniști. O temă care în ultimii 10 ani a dispărut din spațiul public.