Orban, despre stadiul bugetului pe 2021: Termenul de depunere, la 15 zile de la învestirea noului Guvern

Ludovic Orban a participat, luni, în plenul Camerei Deputaților, la Ora prim-ministrului, pentru a prezenta stadiul elaborării proiectelor bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021. Premierul a atras atenția aleșilor PSD, care l-au invitat în Parlament, că termenul de depunere, în an electoral, este la 15 zile de la învestirea noului Executiv, dar a precizat ca se lucrează, conform prevederilor legale, la o construcție bugetară pentru dezvoltarea României pe alte politici decât cele ale PSD, care, a spus premierul, au afectat economia românească.

Ședința a fost deschisă de Marcel Ciolacu. Din totalul celor 326 de deputați, la debutul ședinței și-au înregistrat prezența 78.

„Nu vom crește taxele și impozitele”

„Doamnelor și domnulor, vă mărturisesc că oarecum mă surprinde această chemare, tocmai din partea grupului parlamentar PSD, care a deținut guvernarea trei ani de zile după alegerile din 2016 și care s-a dovedit că a nesocotit reglementările legale privitoare la elaborarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

ACTUALITATE Jandarmeria respinge acuzațiile Europol privind folosirea forței excesive la MITINGUL anti-TRENULEȚ de luni

16:40

Bugetul pentru anul 2017, un an postelectoral, a fost transmis de Guvernul Grindeanu în 31 ianuarie 2017. Învestirea Guvernului Grindeanu având loc în data de 4 ianuarie. Bugetul pe anul 2018 a fost transmis Parlamentului de Guvernul Tudose în 7 decembrie, în condițiile în care anul 2017 nu a fost un an electoral, iar bugetul pe 2019 a fost transmis Parlamentului spre dezbatere abia în februarie 2019.

În ceea ce privește reglementările legale, aici lucrurile sunt clare: în an electoral, cum este 2020 – sigur, probabil unii dintre dumneavoastră nu vor ca alegerile să se organizeze în data de 6 decembrie, cu toate astea, alegerile parlamentare sunt programate să se desfășoare organizeze în 6 decembrie, deci suntem în an electoral – iar obligația de depunere a proiectului legii bugetului de stat este aceea ca Guvernul să depună proiectul de lege al bugetului de stat, în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern.

Ca atare, sincer, sunt un pic nedumerit privitor la această chemare în fața Camerei Deputaților, cu toate astea respect instituția Parlamentului, m-am prezentat și vă spun că, sigur, chiar dacă actualul Guvern nu are obligația de a prezenta legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat în fața Parlamentului spre dezbatare întrucât suntem într-un an electoral, noi suntem în procedurile legale de întocmire a bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Fiecare ordonator principal de credit a transmis propunerile de buget, Ministerul Finanțelor desfășoară activitatea de pregătire a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, ne pregătim cu toate actele normative care sunt necesare pentru adoptarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat, cu legea plafoanelor și cu alte legi.

Sigur că trebuie să vă mărturisesc că munca noastră este îngreunată de faptul că, din păcate, foarte multe legi adoptate de Parlament au generat cheltuieli suplimentare fără să fie asigurate resursele financiare pentru a putea susține aceste cheltuieli.

Este extrem de greu, mai ales într-un an de criză economică provocată de pandemia de coronavirus, să se adopte noi și noi acte normative, care să genereze noi și noi creșteri de cheltuieli fără să existe niciun fel de bază îm veniturile bugetului.

Ce pot să vă spun este că în construcția bugetară pe care o pregătim nu vom crește taxele și impozitele. Orice creștere de venituri pe care o vom include în construcția bugetară va avea la bază creșterea economică, o mai bună colectare a taxelor și impozitelor, pe baza unei eficientizări a activității ANAF, Ministerului Finanțelor, pe baza digitalizării activității de colectare a taxelor și impozitelor, de asemenea, pe baza lovirii evaziunii fiscale acolo unde ea există.

De asemenea, în construcția bugetară evident trebuie să ținem cont de cheltuielile care sunt prevăzute și vom asigura banii necesari pentru a susține creșterea pensiilor, pe care am adoptat-o prin ordonanță de urgență, se asemenea, vom asigura resursele financiare necesare petru a face față cheltuielilor de personal și cheltuielilor sociale.

Pe de altă parte, trebuie să țineți cont de două extrem de importante: România, pentru o dezvoltare economică rapidă, pentru o revenire rapidă din criza economică are nevoie de investiții publice și trebuie să asigurăm toate resursele financiare pentru a menține trendul de creștere a investițiilor publice pe care noi deja l-am stabilit prin legea bugetului de stat pe 2020 și prin modul în care am susținut creșterea investițiilor.

De asemenea, trebuie să țineți cont că va trebui să includem în legea bugetului de stat sumele necesare pentru cofinanțarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene, care vor crește și în 2021, și în 2022, și în 2023, pentru că noi am crescut absorbiția fondurilor europene și odată ce noi și noi proiecte cu finanțare europeană intră în execuție, va trebui să asigurăm resursele financiare pentru a putea cofinanța aceste proiecte finanțate din fonduri europene. Și gândiți-vă că, pe lângă regula N+3 în care se vor derula proiectele care au fost începute în exercițiul 2014 – 2020, va trebui trebi să asigurăm cofinanțare pentru toate priectele de investiții pe care le vom realiza din Planul național de reziliență și recuperare, de asemenea, pentru toate proiecrele de investiții care vor începe având la bază finanțarea din bugetul UE 2021 – 2027.

Dezvoltarea României trebuie să aibă la bază alte politici economice decât politicile economice care au fost folosite până la instalarea Guvernului pe care îl conduc. Creșterea artificială a unor categorii de venituri, fără niciun fel de suport în realitate, creșterea cheltuielilor publice fără a asigura veniturile necesare, accentuarea dezechilibrelor macroeconomice care a caracterizat politice economice ale guvernărilor PSD au afectat extrem de grav economia românească.

Toată construcția dezvoltării economice trebuie să aibă la bază resursele de care dispunem, resursele pe care le putem atrage și mai ales câteva principii extrem de importante, cum ar fi principiul echilibrului cheltuielilor publice, principiul echilibrului între tipurile de cheltuieli publice, în care va trebui pus un accent și mai mare în continuare pe investițiile publice, care pot să asigure motorul de dezvoltare economică alături de investițiile private.

Să nu aveți nicio emoție, domnilor deputați, din partea PSD, că Guvernul pe care îl conduc are capacitatea de a pune pe masa Parlamentului un buget realist, un buget care să aibă la bază fundamnete economice reale, care să se bazeze pe indicatori economici reali și care să aibă capacitatea să genereze ceea ce își dorește fiecare român: creșterea economică, dezvoltare, creșterea veniturilor pentru fiecare cetățean.”

Replică pentru PSD: „V-ați bătut joc de România timp de șapte ani risipind resursele în cheltuieli nesăbuite”

După intervenția liderului PSD, Marcel Ciolacu,președinte al Camerei Deputațilr, premierul a revenit la tribună, conform regulamentului pentru a da replică, detaliat o parte din cifrele actualului execițiu bugetar.

„În lunile august, septembrie și octombrie, veniturile bugetului de stat au depășit veniturile din luna august, septembrie și octombrie ale anului 2019, iar pe primele 10 luni ale anului, veniturile bugetului au crescut față de veniturile pe primele 10 luni ale anului 2019, în plină criză economică provocată de pandemie”, a spus premierul.

„În ceea ce priveşte creşterea economică, sigur că nu avem datele la 9 luni, dar pot să vă spun că datele la 6 luni pe primul semestru arată unde este România, că tot vorbea preşedintele Camerei Deputaţilor de locul în privinţa creşterii economice. Scăderea economică pe semestrul I în România a fost de 3,9%, faţă de 12% scăderea economică la nivel european”, a completat premierul.

„Păi credeți că, dacă am fi avut bani, nu am fi crescut pensiile în an electoral cu 40%?”, a afirmat premierul.

„V-ați bătut joc de România timp de șapte ani risipind resursele în cheltuieli nesăbuite, care nu au asigura dezvoltarea economică a acestei țări pe care o merita și care nu ați fructificat oportunitățile pe care le-a avut această țară. Veniți acum să câștigați voturi spunând ce va face PNL. Lăsați-ne pe noi să spunem ce fa face PNL și lăsați-i pe români să înțeleagă ceea ce face PNL, pentru că suntem singura formațiune politică care în vreme de criză și-a asumat răspunderea de a duce țara printr-o criză fără precedent. Am guvernat România într-o perioadă de o dificultate extremă și așa cum am avut capacitatea să ținem România pe linia de plutire, să apărăm locurile de muncă, să apărăm companiile, să investim în dezvoltarea infrastructurii, să atragem fonduri europene de trei ori mai multe decât ați atras dvs în perioade similare, la fel vom avea capacitatea de a conduce România spre saltul de care are nevoie pentru a ajunge printre marile puteri economice ale UE”, a conchis premierul.

Invitat la trimbună de PSD

Ședința a fost programată la ora 16.00, după ce Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat, lunea trecută, solicitarea grupului parlamentar PSD pentru Ora premierului.

Prim-vicepreședintele PSD, Gabriela Firea, a anunțat joia trecută, după o ședință a conducerii partidului, că PSD a decis să-l cheme pe Orban în Parlament, pentru a vedea care este starea bugetului de stat pe 2021, afirmând că nu înțelege de ce Guvernul nu a publicat proiectul.

„Dacă nu este nimic de ascuns, dacă este totul corect faţă de români, de ce nu este publicat bugetul pe anul viitor, de ce nu se organizează o conferinţă de presă la nivel guvernamental astfel încât toţi românii să afle care sunt intenţiile concrete ale Guvernului cu privire la TVA, de exemplu.

Sunt analişti economici, de asemenea consultanţi economici care în această perioadă fac tot felul de calcule şi scheme cum va evolua economia românească în momentul în care TVA va creşte”, a afirmat Firea.

Ludovic Orban, declarații de ultimă oră: Există un risc foarte mare de suprasaturare a sistemului medical. Cum justifică premierul măsurile privind piețele care sunt în spații închise?

Premierul a vorbit, duminică seară, la B1 TV despre evoluția epidemiei de coronavirus din România, despre noile măsuri anti-COVID-19 care intră în vigoare de luni

Mai mult, prim-ministrul a avertizat  cu privire la suprasaturarea sistemului de sănătate, în condițiile în care noile cazuri de Covid sunt în creștere.

Radu Soviani: Datoria acumulată în 11 luni de Guvern, mai mare decât în primii 19 ani de după Revoluție

Analistul Radu Soviani susține, într-un articol de analiză, că datoria publică a României în primii 19 ani de la Revoluție a însumat mai puțin decât datoria publică din ultimele 11 luni.

„Cifrele sunt clare și nu suferă loc de interpretare: datoria publică în primele 9 luni ale acestui an (măsurată prin deficitul bugetar) este de 67,27 miliarde lei (14 miliarde de Euro). La această sumă se adaugă datoria publică nouă din noiembrie și decembrie 2019, luni gestionate de același guvern: încă 19,5 miliarde de lei (4 miliarde de Euro). Astfel, în cele 11 luni ale guvernării #nimicpentrupopulație, prin complicitaea ,,putere” – ,,opoziție”, datoria publică s-a majorat cu 18 miliarde de Euro. Ele se adaugă stocului de datorie publică care, dacă va urca la 45% din PIB anul acesta, se îndreaptă spre 90 de miliarde de Euro”, a scris Soviani.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele

Autor

Mihai Georgescu

Mihai a urmat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității București între anii 2009-2012, după un an petrecut la SNSPA. A lucrat la numeroase publicații, dar și în agenții ... vezi toate articolele