Preotul dr. Vînătoru a făcut încă o dată apel la formațiunile politice care activează în România, astfel încât să repună pe drumul corect activitatea Băncii de Gene din Buzău.
„Partidul meu este acesta, pe care l-am primit de la părinții mei, mi-au spus așa: – «Pleci de acasă, doi prieteni ai – munca și rugăciunea (Dumnezeu). Aceștia sunt prietenii tău, aceștia nu te vor trăda niciodată». Acesta este partidul meu – Dumnezeu și munca cinstită. Nu am fost membru al niciunei formațiuni politice, respect toate formațiunile politice care activează în România, nu am nimic cu acestea, în schimb am făcut apel ca toate formațiunile politice să se alăture acestui proiect, să susțină acest proiect, că vorbim de viitorul României”, a afirmat Vînătoru.
În fața deputaților din Comisia de Agricultură care, la un moment dat, au ajuns la dezbateri politice aprinse, preotul-cercetător a adăugat că nu a evaluat corect în ce țară trăiește atunci când a plecat la drum cu acest proiect al Băncii de Gene de la Buzău.
„Sunt întristat că am ajuns în situația aceasta, dar nu este pentru prima dată. (…) Atunci când am plecat la drum, m-am gândit că acest proiect nu este un proiect politic. (…) Eu, făcând genetică-ameliorare, nu produc semințe pentru un partid politic sau pentru altul, nu fac cercetare pentru un partid politic sau pentru altul, nu o fac o tematică. Practic, produc pentru România și mă gândesc la binele României”, a afirmat directorul demis. „Acest proiect a fost gândit ca un proiect de țară, un proiect care vizează direct securitatea și siguranța alimentară a poporului nostru. Rezultatul a fost următorul: – am fost demis. Nu m-am întristat de acest lucru, dar am văzut în substratul comunicatului Ministerului Agriculturii că se dorește închiderea acestui proiect, ceea ce mă face să constat că nu am evaluat corect în ce țară trăiesc, atunci când am plecat la drum cu acest proiect”.
Cercetătorul Costel Vânătoru, directorul demis al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, căruia, de altfel, îi și aparține proiectul, a fost demis prin ordin al ministrului Agriculturii. În schimb, temporar, a fost numit pentru „coordonarea activității și dezvoltarea unei noi strategii de dezvoltare a Băncii”, directorul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.
Adrian-Ionuț Chesnoiu este de profesie jurist. Conform precizărilor AFIR, delegarea s-a făcut începând cu data de 13 decembrie 2019.
Preot dr. Costel Vînătoru a activat în ultimii 34 de ani în sectorul de cercetare. El a coordonat Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău și a contribuit la dezvoltarea și aclimatizarea multor specii de plante și a păstrării semințelor.
În ultima perioadă a Banca de Gene, proiectul fiind unul personal, susținut de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea.
La scurtă vreme după instalarea Guvernului Ludovic Orban, Vînătoru își exprima speranța că actualii decidenți politici nu vor bloca înființarea proiectului Banca de Gene, denumit de acesta „un proiect de țară, un proiect de siguranță națională, nu unul politic”.
Decizie politică
În ședința Guvernului din data de 12 septembrie 2019 era aprobată Hotărârea privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău are ca obiect principal activitatea de explorare, inventariere, colectare, cercetare – dezvoltare și conservare a resurselor fitogenetice. Banca va conserva patrimoniul genetic vegetal aflat în acest moment la Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău și de pe cuprinsul țării, care cuprinde peste 10.000 de soiuri de legume, plante medicinale și aromatice pe cale de dispariție.
Colecția de specii și subspecii de plante va sta la baza viitoarelor cercetări în domeniul legumiculturii, floriculturii, plantelor aromatice și medicinale, având ca scop menținerea biodiversității, îmbogățirea colecției de resurse genetice și salvarea speciilor.
„Acest act normativ are o contribuție majoră în menținerea siguranței și securității alimentare naționale, precum și în redresarea horticulturii românești, prin introducerea soiurilor autohtone cu potențial de producție și calitate superior. Banca va avea rolul de a conserva patrimoniul genetic autohton din domeniile de interes pe termen mediu și lung și de a proteja intelectual și juridic prin amprentare genetică, metodă neutilizată în prezent la nivel național”, se preciza într-o informare a Ministerului Agriculturii.
Conform sursei citate, Banca va îmbogăți colecția de resurse genetice la plantele medicinale și aromatice din România prin înființarea unei colecții naționale, unde se vor regăsi plante din flora spontană autohtonă și internațională, plante rare sau aflate pe cale de dispariție.
Beneficiarii acestei bănci de resurse genetice vegetale vor fi toate unitățile de cercetare dezvoltare din domeniul legumiculturii, floriculturii, plantelor aromatice și medicinale din țară și străinătate.