Presa franceză: Tăierea bugetului ICR pune în pericol participarea României la Salonul de Carte de la Paris, unde e țară invitată

Cum va putea participa România la Salonul de Carte de la Paris 2013, unde are statutul de invitată de onoare, în condițiile reducerii cu o treime a bugetului ICR, se întreabă publicația culturală franceză ActuaLitté, în timp ce site-ul livreshebdo.fr vorbește de o reducere a ambițiilor participării românești.

Presa franceză prezintă subiectul tăierii bugetului Institutului Cultural Român (ICR), în urma rectificării bugetare, în condițiile în care acesta organizează participarea României ca țară invitată de onoare la cel mai important eveniment editorial din Franța – Salonul de Carte de la Paris, de anul viitor, ce va avea loc între 22 și 25 martie.

„Din iulie, acesta (ICR, n.r.) cădea pradă unei veritabile reorganizări operate de clasa politică. Țara era amenințată cu extincția culturală și nu mai era mult până acolo, fiind în situația în care artiști din lumea întreagă s-au unit pentru a-i sprijini pe artiștii și intelectualii români”, notează site-ul actualitte.com, specializat în știri literare, amintind de decizia Guvernului de a trece ICR în subordinea Senatului, întâmpinată cu proteste de artiști și organizații culturale din România și din străinătate. ActuaLitté prezintă această decizie a Guvernului Ponta ca vizând atât statutul, cât și misiunea ICR, cu riscul transformării acestuia într-o „excrescență politică”.

A urmat reducerea bugetului ICR cu 30% (aproximativ 14,5 milioane de lei din bugetul ICR pe 2012, de circa 43 de milioane de lei, n.r.), prezentată ca „o deposedare crudă, care va afecta bineînțeles prezența țării (României, n.r.) la Salonul de Carte”.

„Chiar dacă mizele depășesc cu mult Salonul de Carte de la Paris, se așteaptă reacții de la diferiții actori implicați (în organizarea evenimentului, n.r.). Dar, în această poveste, este vorba de o problemă politică, în care opozanții sunt președintele (Traian Băsescu, n.r.) și premierul (Victor Ponta, n.r.). Și cum cel dintâi nu a fost demis prin referendum, Victor Ponta încearcă să-și mențină controlul asupra situației tăind bugetele culturale”, se mai spune în articol, menționându-se și că fostul președinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, este apropiat de președintele Băsescu.

La rândul său, livreshebdo.fr scrie că România „riscă să fie nevoită să-și reducă ambițiile” pentru participarea la Salonul de Carte de la Paris, în urma deciziei Guvernului de a reduce cu 30% bugetul ICR.

„Această instituție (ICR, n.r.) luptă pentru a-și apăra independența, din primăvară. Conducerea a demisionat la începutul lunii august, denunțând dorința Guvernului de a se servi de instituție ca de „un instrument de propagandă” naționalistă”, notează livreshebdo.fr.

„România sărăcită la Salonul de Carte” și ICR-ul orfan

Și site-ul Evene.fr titrează „România sărăcită la Salonul de Carte”, prezentând reducerea bugetului, iar toutelaculture.com vorbește despre un ICR „orfan”, după demisia conducerii institutului în fața „cenzurii anunțate de stat”.

ICR ar trebui să se încadreze până la sfârșitul anului într-un buget de 28,5 milioane de lei – bani care au fost deja cheltuiți -, având un deficit de 5 milioane de lei.

În urma rectificării bugetare, ICR nu-și va mai putea desfășura proiectele programate până la sfârșitul anului, fiind afectate, printre altele, și pregătirile pentru participarea României în calitate de țară invitată de onoare la Salonul de Carte de la Paris din 2013. ICR deschisese o linie specială de finanțare pentru realizarea cât mai multor traduceri din literatura română în franceză, pentru standul României de la Paris pe care îl organizează anul viitor, însă nu vor mai exista fonduri pentru aceasta, a precizat pentru Mediafax, sâmbătă, secretarul general al ICR Dan Croitoru.

„Situația este dezastruoasă”, a mai spus acesta, precizând că vor fi anulate foarte multe proiecte, având în vedere că cele 18 filiale ICR din străinătate organizau fiecare 1 – 2 evenimente pe săptămână.

„O reducere de această dimensiune a bugetului ICR blochează activitatea institutului, compromite parteneriatele aflate deja în derulare și afectează credibilitatea instituției, construită cu un efort deosebit începând cu 2005. Consecințele unei asemenea reduceri au fost expuse de conducerea ICR în cadrul unei întâlniri cu ministrul Finanțelor Publice, domnul Florin Georgescu, desfășurate la începutul acestei luni. În pofida asigurărilor primite, reducerea de peste 30% a fost operată în ședința Guvernului din data de 23 august 2012”, spun reprezentanții ICR într-un comunicat remis duminică.

Alte proiecte compromise de tăierea bugetului ICR

Participarea la Târgul Bok&Bibliotek de la Göteborg, unde România va fi de asemenea țară invitată de onoare în 2013, retrospectiva Cristian Mungiu și lansarea filmului „După dealuri” la Bruxelles și în Olanda, concertul extraordinar de la Carnegie Hall din New York dedicat compozitorului Dinu Lipatti, în octombrie, Festivalul și Retrospectiva Filmului Românesc la Institutul de Artă Contemporană (ICA) și la Barbican Centre din Londra și participarea scriitorilor Herta Müller și Ernest Wichner la evenimentul dedicat literaturii de limba germană din România organizat de ICR Stockholm, în parteneriat cu Muzeul Nobel, în noiembrie, sunt câteva exemple de proiecte compromise de tăierea bugetului, se arată în comunicat.

Nu în ultimul rând, rectificarea operată înseamnă oprirea activității Editurii Institutului Cultural Român și întreruperea apariției prestigioasei reviste Lettre Internationale, precum și a celor șapte reviste pe care ICR le susține în Republica Moldova și Ucraina.

ICR mai atrage atenția că proiectele enumerate constituie evenimente culturale deja convenite cu mult timp înainte cu partenerii străini (care au investit deja în aceste proiecte), așa cum este firesc într-o instituție a cărei misiune constă în promovarea actului cultural peste hotare.

„Nerealizarea proiectelor din planurile anuale ale celor 18 institute din străinătate, precum și a celor derulate prin centrala de la București, echivalează cu un mesaj de întrerupere brutală a contactelor cu partenerii străini, fapt care contravine interesului național al României”, se mai spune în comunicat.

Pe de altă parte, pe 2 august, într-o conferință de presă în care conducerea ICR și-a anunțat demisia, președintele institutului, Horia-Roman Patapievici, a spus că a discutat cu ministrul Finanțelor, Florin Georgescu, care a promis că va susține la Guvern ca reducerea să se facă la mai puțin de jumătate, pentru ca ICR să mai aibă buget până la sfârșitul anului pentru a-și onora angajamentele. Potrivit lui Patapievici, conducerea ICR și-a amânat demisia pentru a rezolva această problemă și a negocia o reducere bugetară mai mică, pentru ca partenerii străini ai institutului să nu spună: „Cine sunt românii? Ăștia care promit și nu fac”.

Patapievici anunțase, la sfârșitul lunii iunie, la Digi 24, că întreaga conducere ICR își va da demisia dacă Curtea Constituțională va decide că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea președintelui sub cea a Senatului, este constituțională.

Sesizată de Avocatul Poporului, privind caracterul de urgență al actului normativ, Curtea Constituțională a stabilit pe 31 iulie că OUG nr. 27 este constituțională.

Patapievici a declarat în aceeași zi agenției MEDIAFAX, după pronunțarea Curții, că el și întreaga conducere ICR își mențin decizia de a-și da demisia, pe care a anunțat-o oficial pe 2 august.

Guvernul a adoptat, pe 13 iunie, Ordonanța de Urgență 27, prin care ICR trece de sub autoritatea președintelui în subordinea Senatului, care numește atât conducerea operativă a institutului, cât și membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți, numiți și revocați în/din funcție de plenul Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.

Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici – președinte – și Tania Radu și Mircea Mihăieș – vicepreședinți.

Pe 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat Curtea Constituțională în cazul OUG nr. 27/2012, a fost revocat din funcția de Avocat al Poporului. Funcția a fost preluată interimar de Valer Dorneanu.

Premierul Victor Ponta a spus despre ICR că era o instituție „mult prea politizată” și a acuzat „o lipsă de transparență totală” în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. „Nimeni din această țară nu mă va convinge că este mai democratic să lași o instituție cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituție cum este Senatul, unde sunt toate forțele politice”, a spus Ponta.

El a mai susținut că liderii grupurilor parlamentare PSD – PNL nu intenționează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparență în cheltuirea banilor publici, iar „agitația” creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns.

Conducerea ICR și-a argumentat „poziția de principiu” de a rămâne sub autoritatea Președinției, referindu-se la experiența audierilor sale în Comisia de cultură a Senatului, unde „atmosfera era dominată de un naționalism înverșunat și obtuz” și toate discuțiile erau politizate, și prin faptul că președintele, spre deosebire de un senator, trebuie să fie neutru din punct de vedere politic și ar avea mai mult de pierdut în ochii opiniei publice, decât de câștigat dacă ar interveni discreționar în programele ICR.

Mii de artiști și oameni de cultură dintre cei mai cunoscuți, ca Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie, Andrei Șerban, dar și oameni de afaceri din România, jurnaliști, inclusiv de la prestigioase publicații străine, organizații artistice, colaboratorii și publicul ICR din țară și din străinătate au cerut ca Guvernul să revoce această ordonanță, considerând-o un act de politizare a ICR și susținând falsitatea acuzațiilor de lipsă a transparenței și politizare de care ar fi dat dovadă instituția. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă – „Mișcarea papioanelor” – având loc pe 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.