Președintele ales Klaus Iohannis merge în Republica Moldova înainte de alegerile legislative de la Chișinău

Înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis spunea că una dintre primele vizite pe care le va face ca șef de stat va fi în Republica Moldova. „Din păcate nu am reușit să merg la Chișinău în campanie). Mi-am dorit foarte mult, dar din motive logistice nu s-a putut. Dar peste câteva săptămâni voi reprezenta România și vreau ca una din primele vizite pe care le fac să fie în Republica Moldova”, a spus președintele ales.

Totodată, într-un interviu acordat Ziarului Financiar, Iohannis afirma că parcursul european al Republicii Moldova trebuie să fie o prioritate națională. „ Am vorbit în programul meu chiar de nevoia unui „nou Snagov”, adică a unui cadru consensual în care trebuie asumată tema Republicii Moldova. Între cele două state există o relație specială, dată de comuniunea de limbă, istorie, civilizație. Este o relație unică la nivel european. În raport cu Republica Moldova există două teme – integrarea europeană și reunificarea. Cele două nu trebuie contrapuse, dimpotrivă. Prioritatea numărul unu este sprijinirea Moldovei pentru integrarea în Uniunea Europeană. Iar în ce privește reunificarea, aceasta este o alternativă pe care doar Bucureștiul o poate oferi și Chișinăul o poate accepta. Dacă cetățenii Republicii Moldova doresc reunificarea, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este în esență consecința ultimă a relației speciale dintre cele două state”.

Chiar înainte de începerea oficială a mandatului, Klaus Iohannis face o vizită la Chișinău unde se va întâlni, pe 28 noiembrie, cu președintele republicii.

Comuniștii, pe primul loc în sondaje, liberal democrații pe locul al doilea la mică distanță

La alegerile legislative din 30 noiembrie, moldovenii decid în fapt dacă vor merge pe calea Uniunii Europene sau pe cea a Rusiei. Un sondaj de opinie realizat de IMAS și dat publicității la sfârșitul săptămânii arată că Partidul Comuniștilor din Republica Moldova este pe primul loc în preferințele electoratului, la mică distanță de Partidul Liberal Democrat. Comuniștii se află însă pe un trend descendent, pierzând aproape patru procente față de sondajul precedent.

Cinci formațiuni politice ar putea intra în Parlament în urma alegerilor legislative din 30 noiembrie din Republica Moldova, arată sondajul realizat la comanda agenției IPN. PCRM ar obține 19,6 la sută, fiind urmat de PLDM (liberal-democrați) 17,2 la sută, PDM (democrați) cu 14,2 la sută, Partidul Patria cu 8,7 la sută și Partidul Liberal, cu 8,5 la sută. PSRM (Partidul Socialist din R.Moldova) se apropie de pragul electoral cu 5,3 la sută, în timp ce numărul indecișilor a scăzut ușor la 9,6 la sută.

Numărul persoanelor decise să voteze cu PCRM a scăzut cu 3,8 puncte procentuale comparativ cu sondajul din septembrie. PLDM a înregistrat o scădere de 1,4 puncte procentuale, în timp ce PDM, PL și PSRM au înregistrat creșteri de peste două puncte procentuale.

„Din punctul meu de vedere, dacă e să comparăm Partidul Comuniștilor de acum cinci ani, când era foarte vizibil, foarte vocal și foarte prezent, acum are o cu totul altă campanie și cred că asta face ca ei să piardă. Dacă vă aduceți aminte, pe timpul crizei politice ei aveau 39 la sută intenție de vot netă, iar acum, după un an și jumătate, sunt la 19 la sută. Procentele pierdute de PCRM s-au capitalizat la Partidul Patria, Partidul Socialiștilor, au migrat spre partide de alternativă”, a declarat Doru Petruți, director IMAS, într-o conferință de presă.

„Celelalte partide, liberal-democrat, democrat și liberal, sigur că au trebuit să dea, în primul rând, explicații pentru propria prestație din campanie, dar resursele și rețetele din campanie sunt foarte diferite. Vorbim de suport mediatic diferit, de resurse alocate în proporții diferite, vorbim de capacitatea rețelelor de partid diferită”, a adăugat Doru Petruți.

În ceea ce privește încrederea în liderii politici, Iurie Leancă (40 la sută) și Dorin Chirtoacă (38 la sută) sunt primii pe listă, fiind urmați de Marian Lupu (33 la sută), Igor Corman (31 la sută), Vlad Filat (28 la sută), Vladimir Voronin (28 la sută), Renato Usatîi (27 la sută) și Mihai Ghimpu (20 la sută).

Potrivit sondajului, 60 la sută dintre respondenți au declarat că s-au decis deja cu cine vor vota, iar 8 la sută nu exclud posibilitatea de a lua o decizie chiar în ziua votului. În ceea ce privește orientarea politică a respondenților, 29 la sută s-au declarat de dreapta, 23 de centru, 19 la sută de stânga, iar 22 la sută nu au oferit un răspuns.

Totodată, sondajul arată că cetățenii moldoveni sunt încă indeciși între Rusia și Europa. Astfel, 44 la sută dintre respondenți consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, iar 43 la sută optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia.

Dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, 51 la sută dintre respondenți ar vota pentru, iar 36 la sută împotrivă. Cifrele sunt apropiate și în cazul unui plebiscit privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, respectiv 47 la sută pentru și 35 la sută împotrivă.