Președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană: Problemele din orașele românești le-au avut marile orașe ale lumii acum 30-40 de ani

„Problemele pe care le avem noi azi, le-a avut marile orașe poate acum 30-40 de ani, au avut forță, au avut legislația și au avut fondurile necesare să convertească anumite zone și să genereze arhitectură modernă și soluții moderne”, a spus Radu Merica, la conferința „Cities of Tomorrow”, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, în parteneriat cu Zeppelin și cu sprijinul agenției Mediafax.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană a arătat că orașele pe care le vizităm acum în vacanțe au fost „cândva cum este Bucureștiul azi”, însă acestea s-au transformat ținând cont de anumite principii.

„Au fost prezentate azi principii de care trebuie să ținem cont atunci când gândim orașele și trebuie să știm că o decizie greșită în domeniul dezvoltării urbane afectează viața multor mii de oameni timp de mai mulți ani. Soluțiile le vom găsi noi cu arhitecții noștri, cu școala noastră de arhitectură, însă trebuie respectate principiile”, a mai spus Radu Merica.

În acest sens, arhitectul Stephan Braunfels a arătat, în prezentarea sa, cinci principii pe care le-a denumit lecții de dezvoltare urbană, care ar trebui respectate atunci când se gândește dezvoltarea unui oraș. Prima dintre cele cinci lecții are în vedere ceea ce există deja construit în orașe și trebuie descoperit și pus în valoare.

Un al doilea principiu are în vedere faptul că orașele au nevoie de verdeață în dezvoltarea lor, responsabilii fiind obligați să țină cont de această necesitate. Arhitectul Stephan Braunfels a arătat că sunt foarte multe orașe care, deși nu au parcuri centrale sau zone verzi deja existente, își creează aceste arii verzi atunci când construiesc o metropolă.

Cel de-al treilea principiu prezentat de Stephan Braunfels are în vedere că orașul are nevoie de clădiri simbolice, culturale, „locuri speciale care fac ca orașul să devină faimos”.

„Nu poți construi doar locuințe și clădiri de birouri, iar în unele cazuri spațiul dintre clădiri, spațiul urban este mult mai important decât spațiul din interiorul clădirilor”, a adăugat Stephan Braunfels.

Cea de a patra lecție prezentată de arhitect are în vedere faptul că trebuie „respectate” clădirile istorice deja existente într-un oraș atunci când se construiesc clădiri noi, una dintre provocările arhitecturii și urbanismului modern fiind aceea de a găsi un limbaj comun specific locului și culturii unde se construiește.

Ultimul principiu prezentat de Stephan Braunfels se referă la faptul că orașele au nevoie de zgârie nori, însă nu toate metropolele pot dezvolta aceste clădiri. Arhitectul a dat exemplul mai multor metropole din Europa, printre care și Roma, precizând că, în aceste locuri, un singur zgârie nori ar distruge întregul concept urban.

„Sigur că avem nevoie de ele (clădiri zgârie nori, n.r.), pentru că orașele se extind, iar tendința este ca acestea să aibă imobile pentru locuințe. Un exemplu în acest sens sunt cele 150 de clădiri zgârie nori cu locuințe din centrul orașului Toronto. Dacă construiți zgârie nori, nu construiți unul singur, solitar, ci gândiți-vă la ansambluri, la grupuri destinate unor asemenea construcții”, a mai arătat Stephan Braunfels.

Arhitectul Stephan Braunfels este cel care a proiectat sediul birourilor Parlamentului din Berlin, Muzeul Pinakothek der Moderne din Munchen, a făcut planul urbanistic pentru reconstrucția centrului orașului Dresda, dar și cel al unei noi clădiri administrative pentru Comisia Europeană din Luxemburg sau un centru cultural și de conferințe din China.