Președintele CMR: Solicităm o protecție juridică fermă în ceea ce privește relația medic-pacient

Colegiul Medicilor din România cere o protecție juridică fermă în ceea ce privește relația medic-pacient așa încât nimeni să nu poată utiliza niciodată niciun element din relația aceasta, care este una directă, a declarat, miercuri, la Bistrița, președintele CMR, Vasile Astărăstoae.

Vasile Astărăstoae a vorbit la Zilele Medicale Bistrițene despre relația medic-pacient și a amintit și despre cazul dr. Șerban Brădișteanu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Am început să obosesc de a fi singur și de a fi tratat ca Gică contra fiindcă a apărut frica. Persoane care sunt șefi de secții, somități în domeniul lor, le e frică să mai ia atitudine pentru că imediat se întâmplă ceva. Cazul dr. Brădișteanu e un exemplu. Noi acum am dat în judecată CSM care, atunci când am arătat că s-a interceptat o convorbire între un medic și familia pacientului, ne-a răspuns că acolo nu există indicii să înceapă anchetă disciplinară, deși le-am dat și textele din lege. Atunci de ce mai cer CMR să facă anchetă la fiecare reclamație? Blamarea medicilor nu face altceva decât să distrugă starea de sănătate a populației”, a spus el.

Astărăstoae le-a mai spus medicilor bistrițeni că au existat niște negocieri între CMR și actualulii guvernanți înainte de alegerile din decembrie 2012.

„Au fost niște promisiuni foarte ferme legate de reconstrucția încrederii în corpul medical, dar văd că, în acest moment, în afară de Ministerul Sănătății, domnul prim-ministru Victor Ponta a uitat. Ba la un moment dat a spus că nu a declarat. Noroc că au fost unii martori. Aceasta este rațiunea pentru care, dacă nu se vor îndeplini acele promisiuni, nu mă refer numai la cele cu bani, ne va aștepta o bătălie. Mă refer la promisiunea de a nu mai fi hăituiți medicii de tot felul de persoane care sunt în tot felul de organisme de forță, de a nu mai fi trecuți ca bugetari, de a nu mai fi obligați să fie membri în Colegiul Medicilor ca să plătească poliție de malpraxis ca să îmbogățească societăți de asigurări, dacă aceste lucruri nu se îndeplinesc va trebui să luptăm în continuare. Ne va aștepta o bătălie mergând până la nesupunere civică. Medicii au inventat nesupunerea civică și tot ei o vor pune în practică”, a declarat Vasile Astărăstoae.

El a declarat că, după alegeri, toate aceste discuții au fost uitate.

„Sunt chestiuuni pe care le-am discutat, au fost acceptate, iar după alegeri a fost amnezie, s-a uitat. Nu știu dacă pe fruntea noastră scrie chiar că suntem fraieri. Corpul profesional nu mai acceptă să fie călcat în picioare și batjocorit. Acesta e mesajul pe care am vrut să vi-l aduc. Toate asociațiile de pacienți au mers alături de noi, nu împotriva noastră. O alianță medici – pacienți e distrugătoare pentru orice politician chiar dacă acum la congrese și supercongrese uită”, a declarat Astărăstoae.

Întrebat ulterior ce vor face medicii, Astărăstoae a declarat că ceea ce au promis actualii guvernanți trebuie să respecte, în caz contrar, medicii vor susține mișcarea sindicală, vor crea sindicate și, în ultimă instanță, vor recurge la nesupunere civică.

„Nesupunerea civică poate fi reactivată de medici într-o societate în care aceștia nu sunt respectați. Toate lucrurile sunt importante. Unele țin de demnitatea profesiei, altele de independența ei prin care protejăm interesele pacientului pentru că a interveni în relația medic-pacient, de a face publice stenograme din relația medic-pacient de către organismele de forță nu s-a întâmplat nici pe vremea lui Ceaușescu și nu putem să ne reîntoarcem”, a declarat președintele CMR.

Referitor la cazul doctorului Brădineșteanu, președintele CMR a spus că aici este vorba despre o încălcare a independenței profesionale.

„Noi am spus că e o încălcare a independenței profesionale. Nu numai în cazul dr. Brădișteanu, ci a tuturor medicilor care au fost urmăriți și chemați la DNA pe tot felul de pretexte acordând asistență unui pacient. Că acest pacient se chema Adrian Năstase, nu e Năstase idolul meu, l-am și critricat la vremea aceea, dar el era un pacient și nimeni, sub niciun pretext, nu are dreptul să intervină în relația medic-pacient cu atât mai mult cu cât afirmațiile s-au făcut fără să existe o expertiză. Nu am văzut un document din care să reiasă că Năstase era sănătos și Brădișteanu l-a ținut acolo. E normal că într-o convorbire între medic și familie medicul să încurajeze. Pe baza unei simple convorbiri fără expertiză, care nu s-a mai făcut, să supui presiunii un medic nu putem accepta”, a declarat Astărăstoae.

El a spus că CMR a sesizat CSM, iar răspunsul primit nu l-a satisfăcut.

„Am trimis în instanță și instanța va decide mai departe. Noi solicităm o anchetă și, în același timp, solicităm o protecție juridică fermă în ceea ce privește relația medic-pacient. Nimeni să nu poată utiliza niciodată niciun element din relația aceasta care este una directă”, a spus el.

Avocatul Daniel Caraman a susținut în fața instanței că Direcția Națională Anticorupție nu era competentă să facă cercetarea în dosarul în care medicul Șerban Brădișteanu a fost acuzat că l-ar fi favorizat pe Adrian Năstase, după condamnarea acestuia, în iunie 2012, în dosarul „Trofeul calității”.

El a cerut judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție trimiterea dosarului medicului Șerban Brădișteanu la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2, instituția competentă să facă ancheta în acest caz, pentru refacerea urmăririi penale.

În replică, procurorul anticorupție prezent la ședința de judecată a susținut că DNA era competentă să facă cercetarea în acest caz întrucât dosarul lui Adrian Năstase a fost judecat tot de instanța supremă.

Judecătorii au rămas în pronunțare pe excepția invocată de apărare și au stabilit următorul termen în dosar la 20 mai.

Medicul Șerban Brădișteanu a lipsit de la termenul de miercuri al procesului, avocatul arătând că acesta nu a mai ajuns la instanță întrucât în noaptea de marți spre miercuri a intrat în operație, iar intervenția chirurgicală s-a prelungit, urmând să facă dovada acestui lucru la termenul următor.

Instanța i-a spus în vedere avocatului ca la termenul din 20 mai să fie prezent și Șerban Brădișteanu.

Medicul Șerban Brădișteanu, șeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul Floreasca, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 6 decembrie 2012, iar judecarea cauzei a început în 20 martie.

Șerban Brădișteanu a fost acuzat de procurorii DNA de favorizare a infractorului, infracțiune în legătură directă cu infracțiunile asimilate celor de corupție.

Procurorii au arătat în rechizitoriul trimis instanței că în 20 iunie 2012, Completul de cinci judecători al instanței supreme l-a condamnat definitiv pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare pentru folosirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. În aceeași zi, Tribunalul București a emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea, conținând mențiunea expresă de încarcerare în penitenciar a lui Adrian Năstase.

După decizia instanței, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, fiind dus la Spitalul de Urgență Floreasca.

Anchetatorii au precizat că medicul Șerban Brădișteanu și-a folosit prerogativele sale de medic specialist în chirurgie cardiovasculară și și-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secției pe care o conducea, deși diagnosticul medical nu impunea internarea în acea secție, iar primele intervenții medicale au fost realizate de un alt doctor dintr-o altă secție.

Brădișteanu mai este acuzat că a evitat să comunice oficial reprezentanților Direcției Generale de Poliție Municipiului București dacă Adrian Năstase poate fi încarcerat.

Adrian Năstase a fost internat la Spitalul Floreasca din 20 până în 26 iunie 2012, când a fost dus la Spitalul Penitenciar Rahova, după ce Tribunalul București a stabilit că spitalizarea lui nu împiedică punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei.

În 18 martie 2013, Adrian Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul București a admis cererea lui de eliberare condiționată.