Prima pagină » Știri » Presupusul ucigaș al copilului din Iași a scăpat de mandatul de arest preventiv emis în lipsă

Presupusul ucigaș al copilului din Iași a scăpat de mandatul de arest preventiv emis în lipsă

Presupusul ucigaș al copilului din Iași a scăpat de mandatul de arest preventiv emis în lipsă
Judecătorii de la Tribunalul Iași au arătat, după respingerea propunerii de arestare în lipsă a bărbatului acuzat că l-ar fi ucis pe copilul de zece ani găsit mort într-o râpă, că procurorii ar fi încălcat procedurile privind învinuirea, antecedentele penale ale suspectului neputând constitui probe.

În 7 iunie, tatăl băiatului de zece ani, din comuna ieșeană Costuleni, a sesizat Poliția cu privire la dispariția fiului său. În 16 iunie, Serviciul de Investigații Criminale de la Poliția Județeană Iași a sesizat Parchetul Tribunalului în cazul dispariției copilului, în condițiile în care existau suspiciuni că minorul ar fi putut fi ucis, dispunându-se inițial începerea urmăririi penale in rem pentru omor.

În 28 iulie, procurorii au decis efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Vasile Miron, pentru omor. Acesta nu a dat declarații procurorului, existând indicii că este plecat din țară.

În 5 august, după câteva săptămâni de anchetă, procurorii Parchetului Tribunalului Iași au cerut judecătorilor arestarea preventivă în lipsă a lui Vasile Miron, bărbatul suspectat că l-ar fi ucis pe copil, însă magistrații au respins propunerea.

Judecătorii susțineau la acea vreme că din declarațiile martorilor rezulta „în mod cert” că băiatul fusese văzut ultima dată împreună cu Vasile Miron, dar că nu a fost identificat cadavrul copilului, iar probele procurorilor nu furnizau date care să arate că bărbatul ar fi săvârșit infracțiunea de omor.

Procurorii au contestat decizia judecătorilor Tribunalului Iași, iar în 21 august, Curtea de Apel a respins contestația.

De altfel, judecătorii de la Tribunalul Iași au arătat, în respingerea propunerii de arestare în lipsă a lui Vasile Miron, că procurorii ar fi încălcat procedurile privind învinuirea acestuia.

„Verificând actele de urmărire penală anterior expuse, judecătorul constată că au fost încălcate dispozițiile potrivit cărora persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduce la cunoștință, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta de care este suspectat, încadrarea juridică, drepturile procesuale, încheindu-se în acest sens un proces-verbal, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale este comunicată inculpatului de către organul de urmărire penală care îl cheamă pentru a-l audia. În acest sens, din actele dosarului de urmărire penală prezentat instanței rezultă că nu au fost întreprinse demersuri pentru citarea și aducerea inculpatului la audieri, neexistând la dosar nicio dovadă în acest sens, împrejurare de natură să încalce dreptul de apărare al inculpatului”, se arată în motivarea judecătorilor de a nu emite mandatul de arestare pe numele bărbatului.

În documentul citat se precizează, totodată, că propunerea de luare a măsurii arestării preventive trebuie să fie motivată, însă referatul întocmit de procurori conține o descriere a împrejurărilor dispariției minorului și „considerente privind prezumtivul autor”.

„Deși se face referire la aspecte precum modul și circumstanțele de comitere a faptei, care ar ilustra necesitatea privării de libertate a inculpatului, acestea nu sunt descrise în mod concret”, se mai arată în motivarea instanței, menționându-se că „în disonanță cu susținerile din cuprinsul referatului cu propunere de arestare preventivă, judecătorul de drepturi și liberatăți apreciază că, la acest moment al anchetei penale (n.r. – 5 august), nu au fost administrate probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că s-ar fi săvârșit infracțiunea de omor”.

„Susținerile procurorului privind conduita inculpatului și antecedentele sale penale nu constituie probe care, coroborate cu declarațiile martorilor, să nască presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi implicat în săvârșirea infracțiunii de omor vizată de ancheta penală și pentru care se solicită arestarea preventivă”, se mai menționează în motivarea judecătorilor de a nu emite mandat de arestare pe numele lui Vasile Miron.

Copilul de zece ani dat dispărut în urmă cu patru luni a fost găsit mort într-o râpă, la începutul acestei săptămâni, de un bărbat, în localitatea ieșeană Costuleni, trupul băiatului fiind învelit într-o pătură și legat cu o panglică.

Andrei Alexandu Agape a dispărut de acasă în 29 mai, însă părinții copilului au reclamat dispariția abia în 7 iunie.

Potrivit unor surse judiciare, Vasile Miron, principalul suspect în cazul uciderii copilului, a fost eliberat condiționat din Penitenciarul Botoșani în octombrie anul trecut, după ce a ispășit trei sferturi din pedeapsa de 15 ani de închisoare, la care a fost condamnt pentru omor, în 2004, printr-o sentință a Tribunalului București.

Vasile Miron, în vârstă de 44 de ani, a fost arestat în 2002, iar doi an mai târziu a fost condamnat pentru uciderea unei fete de 16 ani, fiind liberat condiționat în 7 octombrie 2014, după efectuarea a trei sferturi din pedeapsă, conform prevederilor Codului Penal.

După eliberarea din închisoare, Miron ar fi locuit cu o mătușă de-a sa, în satul Covasna, comuna Costuleni.

Citește și