Guvernanții trebuie să prevină o criză alimentară generată de un comportament de consum bazat pe frică şi insecuritate și să creeze un cadru instituțional de comunicare între toți cei care se află pe fiecare filieră de produs în parte, pentru a menține prețuri suportabile pentru populație la hrana de zi cu zi, a precizat ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, la un post de televiziune.
„Cele trei organizaţii (n.r. – Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Comerţului şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii) atrag atenţia că ar putea apărea o criză alimentară pe fondul unui comportament de consum bazat pe frică şi insecuritate.
Noi tocmai acest lucru trebuie să-l prevenim, să nu agităm prea mult oamenii, să monitorizăm tot ce se întâmplă atât la nivel european, cât şi la nivel naţional privind activitatea din agricultură şi din industria alimentară.
De la început am făcut un apel la calm, la responsabilitate, la omenie între toţi actorii, atât producători mici şi mari, cât şi procesatori mici şi mari, cât şi comercianţi. Am spus că, pentru a menţine nişte preţuri rezonabile suportabile de către populaţie şi pentru a fi suficiente alimente pe rafturile magazinelor şi în pieţe, este nevoie să se aşeze la o masă toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs şi să-şi negocieze între ei marjele de profit, astfel încât să rămână toţi pe piaţă în timpul acestei crize”, a declarat șeful MADR, joi, 2 aprilie 2020, la Digi 24.
Potrivit precizărilor sale, atât România, cât și restul statelor din blocul comunitar nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară, în condițiile în care „coridoarele verzi” de transport al alimentelor şi inputurilor funcţionează.
„La această oră, România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară. «Coridoarele verzi» de transport al alimentelor şi al inputurilor funcţionează. Noi monitorizăm zilnic stocurile, cât şi preţurile, dar mai ales problemele pe care agricultorii şi cei din industria alimentară le au. Am creat o platformă de comunicare încă din prima zi cu tot ce înseamnă mediu asociativ şi în timp real ştim exact care sunt problemele apărute şi încercăm să le rezolvăm punctual.
Chiar ieri (n.r. – miercuri, 1 aprilie 2020) am avut o întâlnire la nivelul Guvernului cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ din agricultură şi industria alimentară unde fiecare a venit şi a prezentat problemele şi soluţiile pe care le gândesc ca în viitor să nu se întâmple ce prevesteau cele trei organizaţii mondiale, că s-ar putea ajunge şi la o criză alimentară. Sperăm să nu ajungem acolo”, a afirmat Oros.
Ministrul de resort a mai precizat că primii afectaţi de o decizie a statului privind fixarea preţului la raft ar fi producătorii şi procesatorii mici din România.
„Dacă statul vine şi, în mod arbitrar, fixează preţul la raft, primii care sunt afectaţi sunt producătorii şi procesatorii mici, adică cei din România. Comercianţii sunt ultimii care vor fi afectaţi. Nu avem niciun interes să scoatem de pe piaţă exact producătorii şi procesatorii mici. Drept pentru care am făcut un apel la calm, să rămână deschise pieţele agroalimentare, în aşa fel încât ei să-şi poată vinde mărfurile.
Am făcut şi acea platformă în care pot să-şi expună cantităţile şi datele, în aşa fel încât retailerii care au o oarecare îngreunare în transportul importurilor şi mai ales al produselor pe care acum producătorii le au din abundenţă, să pună pe raft şi produse româneşti proaspete. Aici mă refer, în primul rând, la zarzavaturi şi la legume. În mare parte se întâmplă acest lucru”, a conchis membrul Guvernului.
În paralel cu adoptarea unor măsuri care vizează stoparea accelerării pandemiei COVID-19 sunt necesare și măsuri de minimizare a efectelor potențiale asupra ofertei de alimente sau a consecințelor neintenționate asupra comerțului mondial și securității alimentare, potrivit declarației comune din partea QU Dongyu, Tedros Adhanom Ghebreyesus și Roberto Azevedo, directorii generali ai FAO, OMS și OMC, de miercuri, 1 aprilie 2020.
„Atunci când statele întreprind măsuri pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor lor, acestea ar trebui să se asigure că orice măsuri legate de comerț nu perturbă lanțul de aprovizionare cu alimente.
Astfel de întreruperi, inclusiv împiedicarea circulației lucrătorilor din industria agricolă și alimentară, precum și întârzierea la frontiere a containerelor alimentare, duc la deteriorarea mărfurilor perisabile şi la o creştere a risipei de alimente.
Restricțiile privind comerțul cu alimente ar putea fi, de asemenea, legate de preocupări nejustificate privind siguranța alimentelor. Dacă un astfel de scenariu s-ar concretiza, acesta ar perturba lanțul de aprovizionare cu alimente, cu consecințe deosebit de pronunțate pentru populațiile cele mai vulnerabile”, susțin liderii celor trei cele mai importante organizații la nivel mondial.
Conform precizărilor acestora, incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricții la export, creând o penurie pe piața mondială.
„Astfel de reacții pot modifica echilibrul dintre oferta alimentară și cerere, ducând la creșterea prețurilor și creșterea volatilității prețurilor.
Am aflat din crizele anterioare că astfel de măsuri sunt deosebit de dăunătoare pentru statele cu venituri mici și cu deficit alimentar și pentru eforturile organizațiilor umanitare de a achiziționa alimente pentru cei care au nevoie disperată de acestea.
Trebuie să prevenim repetarea unor astfel de măsuri dăunătoare. Tocmai în astfel de perioade cooperarea internaţională este esenţială”, susțin QU Dongyu, Tedros Adhanom Ghebreyesus și Roberto Azevedo, directorii generali ai FAO, OMS și OMC.
Sursă foto: Pixabay/caracter ilustrativ