Pricopie: Aproape 4.000 de cărți de patrimoniu nu au putut fi identificate la Biblioteca Pedagogică

„Am fost surprins de protestele făcute de angajații de la Biblioteca Pedagogică, atunci când am decis mutarea lor dintr-un spațiu retrocedat, în care plouă prin acoperiș, este umezeală în subsol, iar jumătate de milion de volume de carte stau în condiții neadecvate. Am trimis Corpul de control acolo și am constatat că în Biblioteca Pedagogică sunt cărți de patrimoniu, 3.989 de cărți nu au putut fi identificate, dintre care 189 au fost publicate în perioada 1642-1850”, a spus Remus Pricopie.

Ministrul Educației a precizat că la Biblioteca Pedagogică nu a mai fost un inventar „ca la carte” din 1984.

„Corpul de control a identificat că, tot acolo, directorul s-a numit singur, iar contabilul și-a dat un spor de 1.000 de lei. Avem obligația să respectăm legea”, a adăugat ministrul.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Pricopie a mai spus că cerut sprijinul Corpului de control al primului ministru, care împreună cu echipa Ministerului Educației să verifice dacă cele aproape 4.000 de cărți de patrimoniu sunt depozitate undeva.

„Nu vrem să acuzăm pe nimeni, verificăm dacă cele 3.989 de cărți de patrimoniu sunt depozitate undeva. Până acum, niciunul dintre angajați nu ne-a putut spune dacă ele există. În aceste condiții, în perioada imediat următoare voi cere inventarierea tuturor obiectelor de patrimoniu din rețeaua Ministerului Educației, și mă refer nu numai la cărți, dar și la tablouri, scrisori”, a declarat Pricopie.

Ministrul Educației a precizat că Biblioteca Pedagogică funcționează într-o clădire care a fost retrocedată în vara anului 2006.

„Din 2006 și până în 2013, nu s-a întâmplat nimic la bibliotecă, plouă prin acoperiș, jumătate de milion de volum sunt la subsol, unde este umiditate, nu sunt condiții de conservare a cărților. Și pentru că în acest moment nu avem o clădire pe care să o destinăm în exclusivitate bibliotecii, am hotărât transferul acesteia, ca secție distinctă, la Biblioteca Centrală Universitară, dar personalul a îngreunat procesul de transfer și de aceea am trimis Corpul de control acolo”, a conchis Pricopie.

Ministrul Educației, Remus Pricopie, declara, în 7 ianuarie, că Biblioteca Pedagogică va continua să funcționeze, niciun angajat nu va fi concediat și vor fi plătite salariile. Pricopie preciza că nu se pune problema desființării instituției, aceasta urmând să funcționeze ca „secție exterioară” a Bibliotecii Centrale Universitare, cu păstrarea atribuțiilor și a activității.

Ministrul a făcut precizările după ce aproximativ 20-30 de bibliotecari au protestat atunci la Biblioteca Pedagogică, față de ceea ce ei consideră a fi desființarea instituției, aceasta devenind secție a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate la sfârșitul lui 2013.

Decizia care motivează OUG se bazează pe faptul că imobilul în care biblioteca funcționează a fost retrocedat, iar instituția „se află într-un mare pericol de a pierde fondul de cărți și locurile de muncă ale salariaților”, se arăta într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului de către Asociațiile de Bibliotecari din România, unde se mai preciza că, „prin această Ordonanță de Urgență, de fapt, se desființează cea mai importantă bibliotecă pedagogică românească, iar consecințele pentru învățământul românesc sunt dezastruoase”.

Biblioteca Pedagogică Națională „I.C. Petrescu” a sărbătorit, de curând, 133 de ani de existență, se arată în aceeași scrisoare deschisă. De la 1880, data înființării sale, și până în prezent, biblioteca și-a dezvoltat colecțiile în domeniul științelor educației, cuprinzând întreaga literatură pedagogică națională și o valoroasă literatură străină. În colecțiile sale se află bibliotecile unor prestigioase instituții din trecut, ca Școala Normală Superioară, Seminarul Pedagogic Universitar, Casa Școalelor, fonduri provenite din bibliotecile lui Alexandru Odobescu și Titu Maiorescu sau din acelea ale unor renumiți pedagogi români ca I. Zalomit, Onisifor Ghibu, I.C. Petrescu etc.

De asemenea, în scrisoarea deschisă se menționa că Biblioteca Centrală Universitară din București nu poate prelua mai mult de 50.000 de volume din cele 450.000 câte deține în prezent Biblioteca Pedagogică Națională, din cauza spațiului insuficient de depozitare de care dispune în prezent această instituție.

Imobilul care a funcționat ca sediu al Bibliotecii Pedagogice Naționale „I.C. Petrescu” este retrocedat încă din anul 2006, însă proprietarii erau dispuși să-l vândă, conducerea instituției încercând atunci să facă demersurile necesare rezolvării problemei clădirii, se mai menționa în scrisoarea de protest adresată Guvernului.