Prima confiscare din averea nejustificată a unui fost ministru. Decizia a fost luată de Curtea de Apel București

Instanța a stabilit că Dan Ioan Popescu și soția acestuia, Elena, au făcut cheltuieli nejustificate de 889.026,60 de lei, dispunând confiscarea acestei sume.

„Admite în parte sesizarea. Constată că persoanele cercetate au efectuat cheltuieli nejustificate în valoare de 889.026,60 RON. Dispune confiscarea sumei menționate și obligă persoanele cercetate să plătească această sumă la bugetul statului în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe”, se arată în sentința din 19 decembrie.

Decizia Curții de Apel București poate fi contestată cu recurs la instanța supremă.

Dosarul lui Dan Ioan Popescu și a soției acestuia a ajuns la Curtea de Apel București după ce, în 5 iulie 2013, Completul de cinci judecători al instanței supreme a casat sentința de confiscare a peste patru milioane de lei din averea acestuia și a trimis cauza la rejudecare. Instanța a admis atunci recursurile făcute de Elena și Dan Ioan Popescu împotriva deciziilor anterioare, din 14 iulie 2011 și 3 noiembrie 2011.

Avocații lui Dan Ioan Popescu spuneau în 2013, la ultimul termen de la Completul de cinci judecători, că au trecut opt ani de când clienții lor nu se simt judecați, ci hărțuiți, iar instanța de fond s-a purtat ca un pluton de execuție și nu le-a luat în seamă nicio probă.

În 14 iulie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus confiscarea a peste patru milioane de lei din averea soților Popescu. Judecătorii ICCJ au arătat în motivarea deciziei că peste patru milioane de lei din averea dobândită de fostul ministru PSD al Industriilor Dan Ioan Popescu și soția sa reprezintă cheltuieli făcute în baza unor venituri a căror obținere s-a dovedit a fi ilicită.

În 7 aprilie 2008, un complet de nouă judecători al ICCJ decidea ca procesul privind averea dobândită de Dan Ioan Popescu și soția acestuia să fie reluat de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a instanței supreme.

Inițial, un complet de trei judecători de la ICCJ a decis închiderea dosarului, motivând că procurorul general Ilie Botoș, cel care a cerut verificarea averii fostului demnitar, nu și-a întemeiat suficient solicitarea de verificare, că nu cuprinde dovezi și sursele de unde pot fi cerute acestea, limitându-se doar la două articole din presă.

Totodată, ICCJ a amendat și maniera soluționării cererii procurorului Botoș de către Comisia specială de verificare a averii demnitarilor constituită la nivelul instanței supreme, cea care a fost sesizată inițial de către fostul șef al Ministerului Public.

Potrivit motivării Înaltei Curți de Casație și Justiție, atât sursa de proveniență a averii soților Popescu, cât și modul în care aceștia au efectuat cheltuielile sunt licite, motiv pentru care instanța supremă a decis închiderea dosarului și ridicarea sechestrului asigurator pus atunci pe mai multe bunuri ale familiei fostului demnitar.

În final, judecătorii arătau că activitatea de verificare a averilor este preluată de Legea 144/2007 privind Agenției Naționale de Integritate, astfel că instanțele de contencios administrativ și fiscal sunt competente să judece aceste cazuri, iar în cazul miniștrilor, senatorilor, deputaților – instanța supremă.

Ulterior, prin decizia din 7 aprilie 2008, irevocabilă, s-a admis recursul Ministerului Public împotriva deciziei din 1 octombrie 2007 și s-a stabilit casarea acesteia și trimiterea cazului la Secția de Contencios Administrativ a ICCJ, pentru rejudecare.