PRIMA țară care cere ÎNCHIDEREA frontierei Schengen și intervenția NATO în criza imigranților

Vicepremierul ceh, Andrej Babis, a cerut marți închiderea imediată a frontierei externe a spațiului Schengen pentru a fi oprit afluxul de refugiați, el apreciind că majoritatea statelor din acest spațiu de liberă circulație sunt împotriva primirii refugiaților.

El a sugerat de asemenea ca și NATO să se implice în supravegherea granițelor europene, întrucât statele spațiului Schengen au arătat că nu își pot asuma singure această sarcină.

Potrivit Agerpres, vicepremierul ceh, care este și ministru de finanțe, a mai cerut statelor europene să le transmită clar imigranților clandestini proveniți din Africa și Orientul Mijlociu că „nu pot veni în Europa”, pentru că aici vor fi șomeri și nu vor putea beneficia imediat de avantajele sistemului de asistență socială.

SPORT Dinamo încheie anul 2024 pe locul 2 în Superliga! Remiză albă în derby-ul de pe Arena Națională

06:27

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

În opinia lui Andrej Babis, trebuie creată o imensă tabără de refugiați unde să se facă selecția acestora, adică să fie separați cei care într-adevăr au nevoie de ajutor, cum sunt femeile și copiii, de imigranții economici ce trebuie retrimiși în țările lor.

La rândul său, șeful executivului de la Praga, Bohuslav Sobotka, a declarat anterior că singura soluție pentru oprirea valului de refugiați este să se termine războaiele din Siria și Libia. El a subliniat de asemenea necesitatea protejării frontierelor externe ale Uniunii Europene și elaborarea unei politici comunitare eficiente de repatriere a refugiaților care nu pot primi azil.

Austria mobilizează armata

Armata austriacă urmează să mobilizeze 500 de militari pentru a ajuta autoritățile, depășite de situație, să facă față unui număr important de imigranți care sosesc din Ungaria și Italia, a anunțat ministrul Apărării, relatează portalul TheLocal.at.

„Vom pune la dispoziție atâți militari câți sunt necesari”, a declarat marți Gerald Klug, înaintea unei reuniuni a Cabinetului pe tema măsurilor de gestionare a crizei, inclusiv o suplimentare a personalului în trierea imigranților.

Militarii urmează să ajute la transportarea oamenilor și unor echipamente, la construirea unor adăposturi și la furnizarea de hrană.

Ei nu urmau să fie mobilizați imediat la frontierele Austriei. Ministrul de Interne Johanna Mikl-Leitner a subliniat că aceasta este „cea din urmă opțiune”.

Guvernul a numit un „coordonator pentru migrare”, și anume pe fostul bancher Christian Konrad.

Austria – una dintre cele mai bogate țări UE – a depus eforturi să facă față numărului mare de imigranți și solicitanți de azil. Principalul centru austriac de triere a refugiaților de la Traiskirchen, situat la sud de Viena, este extrem de aglomerat, de sute de persoane, nevoite să doarmă sub cerul liber.

Guvernul federal acuză unele landuri austriece că nu depun suficiente eforturi în vederea asigurării unor adăposturi suplimentare.

Numărul cererilor de azil depuse în Austria a depășit 28.300 numai din ianuarie și până în iunie – tot atâtea cât tot anul trecut – iar oficialii se așteaptă ca în acest an totalul să ajungă la 80.000.

Germania renunță să-i întoarcă pe imigranți în țările prin care au intrat în UE

Germania, țară care se așteaptă să fie punctul terminus a aproape 800.000 de refugiați,  a renunțat să-i trimită pe sirieni înapoi în țara prin care au intrat pe teritoriul Uniunii Europene, un „act de solidaritate europeană” salutat de Comisia Europeană (CE), în contextul în care imigranții continuă să curgă către frontiera Ungariei, relatează AFP în pagina electronică.

Decizia germană – anunțată marți, dar pusă în aplicare în mod discret de mult timp – „este singurul caz pe care-l cunoaștem în rândul statelor membre” ale Uninii, a comentat la Bruxelles Natasha Bertaud, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene (CE).

Gestul Berlinului „constituie o recunoaștere a faptului că nu putem lăsa statele membre situate la frontierele externe să gestioneze singure” afluxul excepțional de imigranți, ca în cazul Greciei sau Italiei, a continuat Bertaud.

„Europa se află într-o situație care nu este demnă de Europa, trebuie s-o spunem pur și simplu”, a declarat la rândul său cancelarul german Angela Merkel, îndemnând într-un „dialog cu cetățenii” la o mai repartizare mai dreaptă a primirii refugiaților în cadrul Uniunii Europene.

Acești imigranți, care apucă „ruta Balcanilor de Vest”, traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părți ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard.

Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depășită de situație, și-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranți înapoi în Grecia cu lovituri de baston.

„Am fost opriți în Macedonia timp de două zile. Forțele antirevoltă erau teribile. Poliția a recurs la arme și la gaze lacrimogene”, a declarat un inginer IT irakian, în vârstă de 29 de ani, care a fugit de la Mosul, din calea jihadiștilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).

3.000 de refugiați pe zi intră în Mcedonia din Grecia

Afluxul de imigranți care intră în Macedonia dinspre Grecia urmează să continue într-un ritm de aproximativ 3.000 de persoane pe zi în următoarele luni, estimează UNHCR, în timp ce europenii nu se înțeleg asupra unei „repartizări echitabile” a acestor populații pe teritoriile lor, relatează Reuters.

Aproximativ 300.000 de refugiați sau solicitanți de azil au intrat pe teritoriul Macedoniei de la începutul anului, cu destinația Europa Occidentală, fugind din fața conflictelor din Orientul Mijlociu și Africa, dar și din Asia.

Aproximativ 181.500 au ajuns în Uniunea Europeană (UE) prin Grecia, iar 108.500 prin Italia, potrivit datelor UNHCR.

Toți cei care vin dinspre Grecia urmăresc să ajungă în spațiul Schengen – prin Ungaria, după ce traversează Macedonia și apoi Serbia, o situație care accentează tensiunile din aceste țări.

Aproximativ 10.000 de refugiați, dintre care o treime sunt femei și copii, au pătruns pe teritoriul macedonean în weekend, iar autoritățile din acest stat au recunoscut că sunt depășite de aflux.

„Se prezintă în grupuri de câte 300 sau 400 și călătoresc cu trenuri și autocare către Serbia. Preconizăm ca acest aflux pe această rută de tranzit să continue în ritm de câte 3.000 de persoane pe zi”, a declarat Melissa Fleming, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU pentru refugiați (UNHCR).

„Nu preconizăm o diminuare a acestui flux de persoane în următoarele luni, atât timp cât va fi vreme frumoasă, iar oamenii vor fi în măsură să traverseze Mediterana”, a adăugat ea.

De la începutul anului, 2.373 de imigranți au murit pe mare, cu 300 mai mulți decât în aceeași perioadă din 2014, a precizat Joel Millman, de la Organizația Internațională pentru Migrații (OIM).

Violențele din Irak și „degradarea condițiilor” de trai ale refugiaților sirieni în Turcia, Iordania și Liban îi determină pe imigranți să-și încerce norocul către Europa, a adăugat Joel Millman.

Budapesta cere ajutor suplimentar

Această situație alimentează tensiunile dintre statele membre UE. Ungaria, care a început să ridice un gard de 175 de kilometri lungime, la frontiera cu Serbia, le reproșează partenerilor săi că nu fac suficient să o ajute.

Janos Lazar, șeful de Cabinet al premierului ungur Viktor Orban, apreciază că este necesar ca UE să suplimenteze contribuția financiară către Ungaria, pentru a-i permite Budapestei să gestioneze sosirea imigranților.

Comisia Europeană (CE) a promis că va debloca opt milioane de euro, o sumă considerată de insuficientă de Janos Lazar, care apreciază că UE „distribuie fonduri pentru protecția frontierei în mod umilitor”.

„Dacă nu adoptăm măsuri semnificative, vom deveni o barcă de salvare care se scufundă sub greutatea celor care s-au urcat în ea”, a spus el. Afluxul imigranților, a apreciat el, sporește riscul unor acte teroriste, infracționale și al șomajului.

Președintele CE Jean-Claude Juncker a îndemnat luni guvernele statelor UE să evite ciondăneala și „reproșurile” și să se dedice implementării unor măsuri pe termen lung.

Ungaria este o etapă decisivă în periplul imigranților, deoarece este prima țară din spațiul Schengen, deci ultima frontieră de trecut înainte de a ajunge în țări din Europa Occidentală.

Ridicarea unui gard de către autoritățile ungurești a accelerat, se pare, fluxul celor sosesc și care se tem că, odată ridicat gardul, va deveni dificil să intre în spațiul Schengen.

„Putem supraviețui oriunde”, a declarat un inginer IT, Hassan, în vârstă de 30 de ani, orginar din Siria, după ce a intrat în Ungaria. „Nu venim în Europa doar ca să mâncăm și să dormim. Merită să batem toată Europa la picior decât să rămânem în Siria”, a subliniat el.

Comisia Europeană și-a exprimat în mod clar dezacordul față de decizia Ungariei de a ridica gardul de la frontieră, dar nicio sancțiune nu vizează Budapesta.

În egală măsură de îngrijorată, Bulgaria a anunțat că-și va consolida controalele cu trupe militare la frontiera cu Macedonia.