Primăria Câmpulung Moldovenesc, executată silit de Fisc pentru o investiție garantată de Guvern

Primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX că județul Suceava, reprezentat de Consiliul Județean, împreună cu alte 61 de localități, între care și Câmpulung Moldovenesc, au contractat un împrumut în valoare de 86,3 milioane de euro de la Deutsche Bank London pentru realizarea programului „Utilități și mediu la standarde europene în județul Suceava”.

Din valoarea împrumutului, pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc a fost alocată suma de 13.469.130 de euro cu o perioadă de rambursare 20 de ani și o perioada de grație de 5 ani de la ultima tragere.

Banii respectivi au fost investiți în construirea unei centrale termice de cogenerare, care nu a fost pusă însă în funcțiune și nici nu va putea fi folosită vreodată întrucât nu este viabilă, potrivit primarului.

EXTERNE Ciclonul CHIDO a lovit Mayotte, pe coasta Africii. Ce s-a întâmplat cu cei 9 români aflați pe insulă

13:30

EXTERNE Emoție. Haos. Solidaritate. Presa din Germania laudă EROISMUL salvatorilor, după atacul de la târg. Trei cuvinte SALVATOARE, scrise pe fața victimelor

13:27

Negură a explicat că, până în prezent, ratele de capital au fost plătite de Ministerul de Finanțe, care este și garantul creditului, iar până în septembrie 2014 dobânzile aferente creditului și penalitățile au fost plătite din bugetul local, plata creditului făcându-se semestrial.

Primarul a precizat că, în 5 decembrie 2014, Serviciul Fiscal Municipal Câmpulung Moldovenesc a înștiințat Primăria că a fost emis titlu executoriu pentru suma de 2.148.855 lei , întrucât a expirat scadență ratei de credit din septembrie 2014, iar în 23 martie 2015 municipiul a fost obligat să achite suma de 2.305.677,81 lei reprezentând debitul aferent fondului de risc și accesoriilor aferente debitului.

„Primăria Câmpulung Moldovenesc este singura executată silit din cele 61 de primării. De ce doar Câmpulung Moldovenesc?”, s-a întrebat Negură.

Primarul din Câmpulung Moldovenesc, care este și lider al organizației municipale PNL, a menționat că situația în care se află cele 61 de localități sucevene care trebuie să ramburseze creditul, deși doar câteva au investiții funcționale, a fost analizată, vineri, într-o ședință a primarilor liberali din județ cu conducerea PNL Suceava.

„Am luat hotărârea să întocmim, săptămâna următoare, un memoriu semnat de primari, care va fi înaintat Consiliului Județean Suceava , Ministerului de Finanțe și Parlamentului României”, a spus Negură.

El a mai spus că dacă nu se va găsi o soluție prin care creditul să fie preluat de Ministerul de Finanțe, atunci locuitorii din Câmpulung Moldovenesc au de plătit, timp de 15 ani, aproximativ 18 milioane de euro pentru o investiție nefinalizată și care nu va funcționa niciodată, dar care va bloca dezvoltarea municipiului.

Primarul din Câmpulung Moldovenesc a propus Consiliului Județean Suceava să aprobe vânzarea echipamentelor și utilajelor aferente centralei termice, iar cu o parte din banii obținuți să fie achitat creditul, dar i s-a răspuns că bunurile ce fac parte din domeniul public nu pot fi vândute, iar rețelele de termoficare sunt incluse, prin lege, în cadrul bunurilor proprietate publică.

În același timp, CJ Suceava a subliniat că utilajele și echipamentele care fac parte din investiția compusă din centrala termică de cogenerare, precum și a celor aferente punctelor termice aparținând municipiului Câmpulung Moldovenesc fac obiectul unui contract de împrumut extern care până în momentul de față nu a fost achitat integral, iar, potrivit contractului de împrumut, echipamentele achiziționate sunt gajate în favoarea statului care este garantul împrumutului.

Centrala termică de cogenerare a municipiului a fost construită în anul 2010 prin proiectul județean „Suceava-Utilități și mediu la standarde europene”, dar nu a fost dată încă în folosință întrucât nu s-a reușit punerea în funcțiune la parametrii normali în condiții de siguranță și rentabilitate.

Potrivit lui Negură, cele patru turbogeneratoare sunt încă în coletele livrate și sigilate de furnizor.

El a mai spus că în cadrul aceluiași proiect au fost făcute lucrări de înlocuire a rețelei de termoficare, de transformare a centralelor termice din oraș în puncte termice, de contorizare a energiei termice și de realizare a unui racord electric la centrala de cogenerare, toate acestea nefiind finalizate în totalitate.

Primarul a subliniat că municipiul Câmpulung Moldovenesc nu mai are sistem de termoficare centralizat funcțional din iarna anului 1996 când, din cauza gerului, centrala termică de atunci și toate instalațiile din cele 3.200 de apartamente au înghețat, astfel încât proprietarii au fost nevoiți să-și monteze sobe pe lemne sau radiatoare electrice.

Negură a mai spus că toate caloriferele și instalațiile aferente de pe scările de bloc au fost vândute la fier vechi, iar conducerea județului știa în anul 2002, când a aprobat proiectul de utilități, că în Câmpulung Moldovenesc sistemul de termoficare nu e funcțional și nu aveau cui livra apă caldă și căldură.

Potrivit acestuia, CJ Suceava l-a informat printr-o adresă că localitățile care au realizat investiții din împrumutul extern de la Deutsche Bank AG Londra au obligația de a le administra și exploata prin serviciile publice de specialitate, potrivit scopului și destinației pentru care au fost realizate.

Prin proiectul „Suceava-Utilități și mediu la standarde europene” în județ au fost construite centrale termice de cogenerare și rețele de termoficare în municipiile Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți și orașele Gura Humorului și Siret, precum și o rețea magistrală de gaze naturale ce cuprinde 61 de localități din județ.

În prezent, funcționează doar centrala termică din Rădăuți, cele din Gura Humorului și Siret fiind închise după circa un an de la darea în folosință din lipsă de beneficiari, iar la Vatra Dornei nu a fost pusă în funcțiune întrucât Transgaz nu a reușit încă să finalizeze lucrările la magistrala de gaze naturale care leagă Câmpulung Moldovenesc de Vatra Dornei.

Creditul de 86,3 milioane de euro obținut de CJ Suceava trebuie să fie achitat în 25 de ani.