Primăria Capitalei vrea să obțină 4 milioane de euro pentru restaurarea parcurilor Carol și Cișmigiu

Primăria Capitalei vrea să ia patru milioane de euro, prin proiecte cu finanțare nerambursabilă – Granturi ale Guvernului Norvegian, pentru restaurarea parcurilor Carol și Cișmigiu, participarea municipalității în aceste proiecte urmând să fie discutată joi de CGMB.

Pe lista proiectelor care vor fi discutate în ședința de joi a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) se află și două care au în vedere participarea municipalității în proiecte cu granturi norvegiene.

Primul dintre proiecte, „Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural – Parcul Carol”, are ca scop conservarea patrimoniului natural și cultural deținut de acest parc, prin „reactivarea acestui spațiu public de recreere și dezvoltarea comunității locale prin creșterea atractivității turistice, punerea în valoare a elementelor peisagistice, de arhitectură și a monumentelor istorice din perimetrul acestuia”.

Parcul Carol, amenajat din anul 1906, cu o suprafață actuală de aproximativ 45 de hectare, cuprinde specii diferite de arbori foioși, rășinoși, arbuști decorativi, trandafiri și aliniamente de tei ce includ importante puncte de atracție, între care Arenele Romane, cu o capacitate de 5.500 de locuri în aer liber, Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”, Turnul lui Vlad Țepeș, care adăpostește un rezervor de apă, Monumentul Soldatului Necunoscut, adus în 1991 de la Mărășești, statuile „Giganții”, realizate de sculptorul Dumitru Paciurea, și Fântâna Cantacuzino – monument de artă în stil neoclasic construit în 1870.

Un alt proiect de hotărâre are în vedere participarea Municipiului București în cadrul proiectului „Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural – Parcul Cișmigiu”, prin care ar putea fi accesate fonduri în valoare de două milioane de euro.

Grădina Cișmigiu, monument istoric de categoria A, a fost menționată documentar din timpul lui Matei Basarab, realizată treptat și finalizată peisagistic în 1847 de Wilhelm Mayer, directorul Grădinilor Imperiale din Viena.

În Grădina Cișmigiu s-au plantat sute de copaci și flori din diferite zone ale țării, dar și din Viena. Aici au fost sădite și s-au aclimatizat, pentru prima dată în România, plante precum platanul, pinul roșu japonez, molidul roșu și magnolia roz.

Arhitectura parcului include numeroase elemente, precum lacul, amenajat în 1848, Grădina de trandafiri, plantată în 1910 și rotonda unde au fost expuse busturile marilor scriitori români. Pe aleile grădinii sunt monumete de marmură dedicate soldaților francezi din Primul Război Mondial, izvorul Sissi Stefanidi și Izvorul Eminescu. În grădina Cișmigiu există și un loc „La Cetate”, unde se află ruinele unei mânăstiri construite de logofătul Văcărescu, în 1756.

Valoarea totală a celor două proiecte este de patru milioane de euro, studiile de fezabilitate pentru aceste documente urmând să fie plătite din bugetul local.

Termenul limită de depunere a propunerilor de proiecte este 7 aprilie, în rapoartele de specialitate ale celor două documente fiind specificat că se urmărește valorificarea oportunității oferite de Guvernul Norvegiei, prin accesarea de granturi prin programul PA16/RO12 – Mecanismul Financiar SEE 2009-2014.

Dacă proiectele vor fi aprobate și municipalitatea va obține fondurile nerambursabile, în cele două parcuri vor fi restaurate aleile pietonale și vor fi refăcute instalațiile de canalizare, irigare și iluminare. De asemenea, în parcul Carol ar urma să fie refăcută Grădina Franceză Cantacuzino și să fi amenajat un ansamblu „Giganții”. În Cișmigiu ar urma să fie restaurate podul mare și podul cu nuci, izvoarele Sissi și Eminescu, dar și grota, și să fie curățate de graffiti ruinele mânăstirii „La Cetate”.