Din grupul celor 15 persoane fac parte bărbați, femei și trei copii, care au venit la București cu un avion de linie de la Atena. După ce au fost finalizate formalitățile, care au durat o oră, refugiații au fost urcați într-un microbuz al Ministerului de Interne și, însoțiți de o dubă a Jandarmeriei, vor pleca la Centrul de refugiați de la Galați.
Cele 15 persoane provind din Siria și Yemen, fiind vorba despre 10 tineri și o familie formată din părinți și copiii lor minori. Persoanele din grup au vârste cuprinse între 7 luni și 50 de ani, conform Inspectoratului General pentru Imigrări.
Conform procedurii, autoritățile române au trimis în Grecia scrisori de intenție pentru a primi un anumit număr de refugiați, iar grecii au identificat persoane pe care să le trimită în România. Partea română a verificat aceste persoane din punct de vedere al securității și le-a acceptat pentru găzduire în România, mai arată IGI.
Cele 15 persoane vor parcurge în continuare procedurile de azil, pentru a primi o formă de protecție internațională în România.
În 2016 și 2017, România ar urma să primească aproape 4.200 de refugiați.
România s-a oferit să găzduiască 1.705 persoane refugiate sau solicitante de azil în UE, în cadrul primului mecanism de relocare a refugiaților stabilit la nivelul UE, iar prin mecanismul de cote obligatorii de refugiați, stabilit ulterior, România ar urma să primească într-o primă etapă alți 2.475 de refugiați. În total, până în 2017, România trebuie să găzduiască 4.180 de persoane refugiate, relocate din Grecia și Italia, cărora li se mai adaugă 80 de persoane refugiate, aflate în afara UE. O a doua parte a mecanismului de cote obligatorii convenit la Bruxelles, căruia România i s-a opus fără succes, mai prevede încă peste 2.000 de persoane refugiate care ar trebui găzduite în România, totalul ridicându-se astfel la peste 6.200 de refugiați.
Centrele actuale pentru refugiați nu fac față: doar 1.500 de locuri de cazare
În prezent, România dispune de 6 centre pentru cazarea refugiaților și solicitanților de azil, toate tentativele Ministerului Afacerilor Interne de a demara construirea unora noi fiind pe moment abandonate, din cauza puternicei opoziții de pe plan local. MAI luase în calcul trei locații – foste cazărmi ale Jandarmeriei – pentru construirea unor noi centre pentru refugiați – la Tășnad (Satu Mare), la Bumbești Jiu (Gorj) și la Câmpulung Muscel (Argeș).
O altă locație, la Ardud, în Satu Mare, a fost și ea abandonată, după ce inițiativa unei fundații religioase de a ridica acolo un centru pentru refugiați, la care s-ar fi raliat și MAI, a fost și ea abandonată, din cauza opoziției localnicilor, care au amenințat cu violențe.
Cele 6 centre pentru refugiați și azilanți care funcționează în prezent pot găzdui doar 1.500 de persoane, arată un răspuns al Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru gândul.
Centrele se află în București (470 de locuri), Giurgiu (200 de locuri), Maramureș (250 de locuri), Galați (300 de locuri), Rădăuți (180 de locuri) și Timișoara (100 de locuri), a arătat IGI, la solicitarea gândul.