Primul protestatar ridicat în ianuarie 2012 din centrul Capitalei cere daune de peste 500.000 euro

Mihai Căpățână (24 de ani), achitat de instanță pentru ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, a dat în judecată statul român, prin Ministerul de Finanțe, și cere 10.000 de lei daune materiale și 500.000 de euro daune morale pentru „perioada arestului preventiv de 33 de zile”.

Potrivit plângerii adresate Tribunalului București, tânărul a fost ridicat de forțele de ordine în 15 ianuarie 2012, în jurul orelor 21.30, fiind suspectat că, împreună cu mai multe persoane, ar fi răsturnat jardinierele și coșurile de gunoi din zona intersecției bulevardelor Dimitrie Cantemir și Mărășești, apoi le-ar fi incendiat.

Mihai Căpățână a fost dus atunci la Poliție, unde a fost amprentat, fotografiat și audiat, iar apoi, la propunerea procurorilor, a fost arestat pentru 30 de zile, în 16 ianuarie 2012, printr-o decizie a Judecătoriei Sectorului 4. La 11 februarie 2012, aceeași instanță a prelungit măsura de arest preventiv, dar tânărul a contestat decizia la Tribunalul București, care a admis recursul, în 16 februarie 2012, și a decis eliberarea lui.

În timpul arestului preventiv, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 l-au trimis în judecată pe Mihai Căpățână pentru ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Probele anchetatorilor au fost înregistrările video, planșele foto și declarațiile a trei martori care erau la aproximativ 50 de metri distanță și care au descris evenimentele și cum a fost reținut tânărul. Unul dintre martori l-a recunoscut fără ezitare pe Mihai Căpățână din planșele foto, precizând că acesta a participat la violențe.

„Datorită plajei de vizibilitate, camera nu l-a surprins pe inculpat decât static, în mijlocul străzii, dar acest fapt nu înlătură declarațiile martorilor oculari”, se arăta în actul de trimitere în judecată.

Atât în fața anchetatorilor, cât și la instanța de judecată, Mihai Căpățână a susținut că este nevinovat și că era doar în trecere spre Piața Universității, unde dorea să se alăture demonstranților și să protesteze pașnic, dar nu i-au permis forțele de ordine să treacă spre Piața Unirii.

„Am rămas în acea zonă (intersecția Dimitrie Cantemir-Mărășești) și, din curiozitate, priveam la manifestanți, în unele momente fiind foarte aproape de ei, dar neluând parte la manifestările lor”, arată Mihai Căpățână în plângerea prin care solicită daune de la statul român.

La 29 noiembrie 2012, Judecătoria Sectorului 4 a dispus achitarea lui Mihai Căpățână pentru ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el. Instanța a reținut în motivare că declarația martorului care l-a identificat pe Mihai Căpățână ca fiind unul dintre cei care au participat la incendieri și violențe a fost dată cu rea-credință. Judecătorul a explicat aceasta prin faptul că martorul respectiv era la o distanță de 40-50 de metri, la fel ca ceilalți doi martori care nu i-au putut distinge fizionomia tânărului, iar în zonă mai erau persoane cu haine similare cu ale lui Căpățână și, în plus, protestatarii aveau fețele acoperite cu fulare.

În motivarea Judecătoriei Sectorului 4 se mai arată că, din înregistările unei camere video din zonă, se observă că Mihai Căpățână privea spre grupul recalcitrant, nu a purtat nicio discuție cu persoanele agresive, iar la un moment dat a stat lângă două-trei persoane care se manifestau violent, dar nu a interacționat cu acestea.

„Analizând întreaga înregistrare video, instanța nu poate să nu observe faptul că în niciunul dintre momentele înregistrate nu este surprins inculpatul acționând în modul descris în rechizitoriu. Mai mult, este surprins inculpatul singur, fără a purta vreo discuție cu vreuna din persoanele care apare în mod frecvent ca fiind cele ce incendiază și provoacă distrugeri, fără a se manifesta violent, agresiv sau măcar agitat”, a notat instanța în motivarea deciziei de achitare a lui Mihai Căpățână.

De asemenea, instanța a menționat că Mihai Căpățână a ajuns la fața locului după ce tinerii agresivi începuseră distrugerile și incendierile.

Procurorii au contestat decizia Judecătoriei Sectorului 4 la Curtea de Apel București, care, la 23 martie 2013, a decis definitiv achitarea tânărului.

În 16 mai, Mihai Căpățână a dat în judecată statul român, solicitând daune pentru zilele petrecute după gratii.

„În urma acestei măsuri care s-a luat împotriva mea, întreaga mea viață mi-a fost afectată în mod iremediabil, fiind supus la umilințe de nedescris, la tratamente înjositoare, închis în celulă cu infractori de drept comun, toată această experiență lăsându-mi amprente asupra psihicului, care nu se vor vindeca niciodată”, a precizat Căpățână în plângerea adresată Tribunalului București.

Tânărul a menționat că lucra și lucrează la o societate care asigură mentenanța la un „hotel prestigios”, unde, pentru că a fost arestat preventiv, a fost repartizat la un alt loc de muncă.

„Prin privarea de libertate a subsemnatului cât timp am fost arestat preventiv mi s-a adus atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, iar traumele psihice și suferințele fizice provocate trebuie să fie reparate prin acordarea unor despăgubiri, întrucât am avut de suportat atât pe perioada detenției, cât și ulterior o serie de consecințe, în sensul că am fost izolat de colectivitate, am avut de suferit la locul de muncă, am suferit oprobriul public, în sensul că multe din cunoștințele mele mă evitau sistematic, deoarece eram ca un infractor de drept comun, care am fost arestat”, mai arată tânărul, în plângere.

Protestele din ianuarie 2012 desfășurate în centrul Capitalei – la care au ieșit în stradă, mai multe zile la rând, sute de persoane – au început în 13 ianuarie, în semn de solidaritate cu Raed Arafat, atunci subsecretar de stat la Ministerul Sănătății, protagonist al unui conflict public cu președintele Traian Băsescu, pe tema reformelor din Sănătate.

În timpul evenimentelor au avut loc ciocniri între manifestanți și forțele de ordine, soldate cu victime de ambele părți, dar și cu rănirea unor operatori și reporteri.

Protestele au durat nouă zile, însă confruntări violente între manifestanți și jandarmi au avut loc în 14 și 15 ianuarie, fiind distruse magazine, semafoare, stâlpi de iluminat.