Prima pagină » Știri » Principalele destinații pentru exportul paralel de medicamente din România

Principalele destinații pentru exportul paralel de medicamente din România

Principalele destinații pentru exportul paralel de medicamente din România
Germania, Marea Britanie, Suedia și Danemarca au fost, în 2012, principalele destinații pentru exporturile paralele de medicamente din România, cele mai multe solicitări fiind pentru antineoplazice (oncologice), cardiovasculare, produse pentru sistemul nervos și pentru cel respirator.

Germania, Marea Britanie, Suedia și Danemarca au fost, în 2012, principalele destinații pentru exporturile paralele de medicamente din România, cele mai multe solicitări fiind pentru antineoplazice (oncologice), cardiovasculare, produse pentru sistemul nervos și pentru cel respirator.

„Se știe că «exportul paralel» reprezintă de fapt un comerț intracomunitar desfășurat în spațiul UE, asupra căruia, chiar dacă nu se poate interveni, ar fi de dorit ca autoritățile în domeniu să cunoască adevărata dimensiune a fenomenului. Este motivul pentru care ANMDM și-a perfecționat în 2012 baza de date cu privire la notificările primite din partea celorlalte autorități competente în domeniu din UE”, a declarat pentru MEDIAFAX Anca Crupariu, șeful departamentului de Politici și Strategii al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM).

În 2012 autoritățile din statele membre UE au transmis notificări către ANMDM pentru 554 de medicamente pentru a fi exportate, în creștere cu 73% față de anul anterior și de circa 14 ori comparativ cu 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. În 2011, agenția de reglementare în domeniu a primit 320 de solicitări, iar în 2007 doar 43.

Statele cu cele mai multe solicitări au fost anul trecut, în ordine, Germania, Marea Britanie, Suedia și Danemarca. În 2011, în top trei s-au aflat Danemarca, Polonia și Marea Britanie, iar solicitările au vizat și medicamente eliberate fără prescripție medicală.

Realizarea distribuției paralele este rentabilă în situația în care prețul unui medicament este substanțial mai mic în țara exportatoare față de cea importatoare, iar pe piața exportatoare cantitatea de produs este suficientă pentru a acoperi costurile legate de obținerea autorizației de import, reambalarea, reetichetarea și transportul.

Președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoș Damian, declara la începutul anului că exporturile paralele de medicamente au atins un nivel alarmant anul trecut, între 1,3-1,5 miliarde euro, cât jumătate din valoarea pieței românești de medicamente, fiind încurajate și de degradarea mediului de afaceri.

„Din păcate, în România, în afară de faptul că prețurile aprobate sunt mici, avem și problema degradării mediului de afaceri și atunci există o tendință multiplicată de a scoate medicamentele la export paralel”, a arătat Damian.

El consideră că atunci când plățile vor ajunge la zi și clawback-ul se va regândi nu vor mai exista exporturi paralele.

Piața farmaceutică românească s-a situat anul trecut la 2,63 miliarde euro, în creștere cu 3,1% față de 2011, potrivit datelor companiei de analiză și studii de piață Cegedim Romania, care estimează pentru 2013 o posibilă scădere a valorii în moneda europeană.

Citește și