PROBLEME CU LEMNUL DIN PĂDURE. Nostra Silva și Fordaq: „HG 1004/2016 prevede avize care nu există”. Ministrul mediului spune că este exclus ca transporturile de lemn să fie blocate

Potrivit precizărilor făcute de domnia sa, în exclusivitate pentru Gândul.info, modulul SUMAL care generează codul unic de identificare a transportului de lemn nu ar fi încă gata, iar noile avize de însoțire a masei lemnoase nu ar fi încă emise de Imprimeria Națională.

„HG 1004/2016 ar bloca activitatea din sectorul forestier pentru că prevede alte modele de avize cu regim special pentru transportul masei lemnoase și utilizarea unor aplicatii software care nu există”, precizează Nostra Silva și Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România prin intermediul unui comunicat de presă remis la redacție vineri, 27 decembrie 2019.

Potrivit reprezentanților celor două organizații, chiar dacă era evident că dezvoltările software nu vor fi gata, iar actul normativ adoptat la 21 decembrie 2016, în ultima ședintă a Guvernului Cioloș, nu va putea fi aplicat, HG 1004/2016 ar putea produce efecte dezastruoase pentru silvicultură și sectorul forestier.

„Blocajul dezvoltării sistemului SUMAL a generat dificultăți majore în buna funcționare a administrațiilor silvice, dar concomitent și o lipsă de eficiență a actului de control pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri”, spun vocile autorizate ale surselor citate. „Actul normativ în cauză va intra în vigoare peste câteva zile în condițiile în care dezvoltarea tehnică software a sistemului SUMAL încă nu este finalizată, ceea ce impune decizii urgente. Menționăm că HG 1004/2016 a fost adoptată cu ignorarea punctelor de vedere ale organizațiilor din sector și fără a exista dezvoltările software necesare implementării, înca din anul 2016″.

Potrivit precizărilor făcute pentru Gandul.info de directorul Fordaq, Cătălin Tobescu, intrarea în vigoare a HG 1004/2016 fără a fi rezolvate problemele modulului emitent al codului unic de identificare a transportului de lemn din SUMAL, precum și cea a noilor avize ar pune în pericol zeci de mii de locuri de muncă din industria de profil și nu numai.

„Problema că este că dezvoltările pe SUMAL nu se pot face la timp; HG-ul nu se poate implmenta. Blocajul apare din cauza unei prevederi banal de simple: – acum, avizele de însoțire a masei lemnoase sunt niște formulare. HG-ul acela schimbă formularele de transport. Este prevăzut ca anexă la HG un model de aviz; softul nu există, avizele nu există. (…) Nu se mai poate transporta lemn că nu există modelul de avize, formulare tipărite de Imprimeria Națională. Dezvoltările pe SUMAL (inexistente) generează codul unic de identificare a transportului care se înscrie pe acele avize. (…) În sectorul de exploatare lucrează 40.000 de oameni, în silvicultură 30.000 de oameni și în industria de prelucrare încă 50.000 de oameni. Sunt contracte în spate care nu se mai derulează, adică inclusiv de export. Chiar și la importuri nu se mai pot tăia avize. Se blochează tot”, a precizat Tobescu.

În acest context, echipa Gandul.info l-a contactat pe ministrul Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor (MAP), care a replicat în exclusivitate pentru cotidianul online: „Noi am anunțat în repetate rânduri că vom face o prezentare publică a ceea ce au reușit să dezvolte până acum cei de la STS pe SUMAL. Îi vom invita pe toți cei implicați în sector, în ianuarie cel mai probabil, când se vor întoarce și cei de la STS care au dezvoltat împreună cu colegii mei de la direcția păduri, acest SUMAL”

În ceea ce privește afirmațiile celor de la Nostra Silva și Fordaq că se blochează transporturile de lemn din cauza lipsei dezvoltării modulelor SUMAL, respectiv a lipsei avizelor prevăzute în noul act normativ, Alexe a replicat: „Este exclus!”.

În a doua decadă a lunii noiembrie a.c., tot pe problematica dezvoltării SUMAL, șeful MAP că urmează să participe la o întâlnire cu STS unde se va discuta modul în care se poate grăbi operaționalizarea acestui sistem.

„Am refuzat categoric termenul de iulie 2020 pentru punerea în funcțiune a SUMAL! Am dublat resursa umană, logistica și sper ca la începutul anului viitor să-l avem operaționalizat. Am găsit resursele financiare astfel încât hărțile satelitare să poată fi accesate la o rezoluție foarte bună, cu trecerea de două ori peste areal, pentru ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, toți factorii interesați, facultăți de silvicultură și toți cetățenii României să aibă acces la ele. De asemenea, consider că, în urma dezvoltării SUMAL, Inspectorul Pădurii va avea un grad de accesabilitate din partea populației, atât de ridicat încât să putem stopa acest flagel”, mărturisea oficialul guvernamental la vremea respectivă.

Cele două organizații propun anumite alternative la situația generată de intrarea în vigoare a HG 1004/2016. Astfel, Nostra Silva și Fordaq cer abrogarea actului normativ în cauză și elaborarea unei noi reglementări, cu o nouă viziune pentru paza pădurilor, urmărirea trasabilității și controlul provenienței legale a masei lemnoase, cu accent către prima punere a masei lemnoase în piață și ca sistem național suport pentru sisteme due-diligence proprii ale proprietarilor de păduri, administrații silvice și operatori economici, în sensul și în spiritul regulamentului european 995/2010 EUTR.

De asemenea, se mai propune modificarea de fond a HG 1004/2016, „dificilă în condițiile în care termenul de intrare în vigoare este 1 ianuarie 2020″, respectiv prorogarea intrării în vigoare a HG 1004/2016.

„Diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate”

Într-o declarație publică tot din luna noiembrie 2019, ministrul Alexe afirma că primul lucru pe care a vrut să-l vadă când am venit la minister a fost raportul Inventarului Forestier Național (INF). Odată consultat, Alexe ar fi descoperit „cifre șocante” È‹ncât la prima citire i-a fost greu să le creadă.

„Eram familiarizat cu subiectul din discuțiile de la Comisia de Mediu din Cameră și din articolele din presă, însă eram curios să văd varianta oficială. Am descoperit acolo niște cifre șocante, atât de șocante È‹ncât la prima citire mi-a fost greu să le cred. L-am chemat la Minister pe domnul Marin Gheorghe, responsabilul pentru realizarea IFN, să È‹mi explice exact cum s-a derulat tot procesul de documentare, care au fost tehnicile folosite, care sunt indicatorii, iar după ce am ascultat toate explicațiile, vă spun că am acceptat È‹n integralitate acest raport. Datele de acolo sunt reale”, a spus Costel Alexe, potrivit unui comunicat de presă, citat de Mediafax. „Diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate. Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităților publice locale și, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva”.

În replică, pentru afirmațiile sale de atunci, Nostra Silva și Fordaq îl taxează pe oficialul guvernamental prin comunicatul de presă din 27 decembrie 2019 și precizează că ministrul Costel Alexe a fost preocupat doar să promoveze o viziune apocaliptică despre starea pădurilor, cu igonarea pozițiilor instituționale ale INCDS – Marin Drăcea și ale Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), ale mediului universitar exprimate cu ocazia Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi.

„Implicațiile imediate ale acestei poziționări sunt: – o indexare internațională a României între țările cu risc foarte ridicat de proveniență a resursei de lemn din tăieri ilegale, cu afectarea capacității de export a întregii industrii a lemnului, inclusiv industriei mobilei din România; – Promovarea unei imagini de stat neguvernat pentru România pe plan internațional, din lumea a III-a, nu de țară europeană; – riscul de declanșare a unor proceduri de infrigement pentru nerespectarea EUTR; – pe plan intern, promovarea unor politici care pot amplifica criza economică din sectorul forestier, cu potențial de afectare a aprovizionării populației cu lemn de foc și a industriei lemnului în 2020″, se preciza în sursa citată.

De unde scandalul SUMAL?

Povestea SUMAL începe în 2008. Potrivit specialiștilor Fordaq contactați de Gandul.info, în pădure se inventariază masa lemnoasă, arbore cu arbore, cu ciocan de marcaj și se emite un act de punere în valoare (APV). La rândul său, documentul generează o cifră.

„Spre exemplu, în pădure, în parcela nu știu care, s-au marcat 300 de metri cubi de arbori. Apare documentul mai sus citat”, explică cei de la Fordaq.

Apoi se exploatează pădurea și, ulterior, se organizează transportul masei lemnoase.

„Când apare transportul, se taie un aviz pentru fiecare mașină. La aviz se scrie din ce APV vine, adică sursa (n.r. – pădurea). Avizele însumate nu trebuie să depășească actul de punere în valoare, deci transport 10 mașini de câte 30 de metri cubi, am făcut 300 de metri cubi. Atât este APV-ul, nu trebuie să trec mai mult. APV-ul este o cifră, avizul este a doua cifră. Ulterior, lemnul să spunem că ajunge la un procesator. Acolo i se face recepția, iar reprezentantul unității confruntă cantitățile reale din camioane cu ceea ce apare în documente. Ocolul raportează APV-ul, transportatorul raportează avizul de transport, iar cel care face recepția, raportează recepția. Astfel, apar trei cifre care trebuie comparate”, precizează sursa citată.

Toate acestea erau raportate în SUMAL din 2008. La acea vreme, raportarea era lunară, pentru că la acel nivel era dezvoltată tehnica. În 2014 lucrurile s-au schimbat. A fost înscăunat un alt ministru (n.r. – Doina Pană), a apărut Radarul Pădurilor și s-a decis ca avizul să nu se mai raporteze lunar, ci online, în timp real, la terminarea încărcării, printr-un SMS (cantitatea și specia de pe aviz).

„Se putea vedea că partida este autorizată, că APV-ul există, că avizul este al firmei și se fac niște corelații, niște chei de control. Era o decizie bună pentru că se reduceau tăierile ilegale”, au continuat oficialii Fordaq.

În 2015, pe timpul guvernului Cioloș, a apărut însă scandalul tăierilor ilegale. S-a decis atunci să se intervină, iar aceste ilegalități să se stopeze. De aceea, toată lumea a fost de acord ca pe lângă ceea ce exista, pe aplicația care era instalată pe telefon, prin care se raportau avizele, să se ridice și punctele GPS de pe traseu, ca să nu se mai poatră transporta de două ori lemn cu un aviz.

„Problema este că responsabilii guvernului Cioloș au decis să majoreze numărul modulelor din SUMAL. Mai exact câte unul pentru amenajamente silvice, poziție GPS pe fiecare arbore, hărți GIS la toată pădure, supraveghere satelitară. Au complicat foarte mult sistemul. Au vrut să-l facă, dar n-au apucat, pentru că Guvernul Cioloș a plecat. N-au apucat să facă softurile și în ultima ședință de guvern din 21 decembrie 2016 au dat hotărârea fără să existe aceste module. Toate sunt integrate. Toate sunt denumite SUMAL”, au mărturisit cei de la Fordaq.

Toate guvernele care au venit după ei n-au mai avut curajul să catalogheze HG 1004/2016 neimplementabil.

„Nu au avut curajul nici să-l abroge, nici să-l implementeze, că-i prost. Toate guvernele l-au prorogat. Din 2016 a fost prorogat de trei ori. (…) Guvernul actual nu este în stare să aplice HG-ul ăla și să-l implementeze acum”, au precizat surse din piață care au dorit să-și păstreze anonimatul.

HG 1004/2016 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor ce revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn intră în vigoare la data de 31 decembrie 2019.