Procedură controversată: Japonia a aprobat dezvoltarea organelor umane în corpul animalelor

Procedura revoluționară și controversată în același timp presupune implantarea în embrioni animali modificați a unor celule umane iPS, care pot fi determinate să genereze baza oricărui organ din corpul omenesc.

Este cunoscută deja capacitatea celulelor stem (sușă) embrionare de a se diferenția și a se dezvolta în toate tipurile de celule umane – sangvine, nervoase, musculare etc. -, acest fapt reprezentând o miză vitală pentru medicina „regenerativă”, ce va permite, în viitor, repararea inimii și a altor organe importante. Folosirea celulelor sușă embrionare ridică, însă, numeroase controverse de natură etică.

Ca și celulele stem embrionare, celulele stem pluripotente induse (iPS) au capacitatea de a se transforma în orice tip de celulă din organism. Deoarece ele sunt prelevate din țesut adult, folosirea lor este mai puțin controversată decât cea a celulelor stem embrionare, prelevate de la embrionii în vârstă de câteva zile.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Studiul cercetătorilor japonezi este un prim pas pe o lungă cale care are ca punct final obținerea de organe umane pentru transplant cu ajutorul animalelor și este primul de acest tip aprobat în Japonia, după ce au fost modificate legile privind implantarea de celule umane în organisme animale.

Anterior, legislația impunea cercetătorilor să distrugă după 14 zile embrionii animali în care se implantaseră celule umane. Totodată, legile interziceau implantarea acestor embrioni în uterul unor animale în vederea obținerii unor pui. Însă, în luna martie, Guvernul japonez a renunțat la aceste legi.

Echipa de cercetători care se ocupă de noul studiu este coordonată de Hiromitsu Nakauchi, profesor de genetică la Universitatea Stanford, California (SUA).

Studiul presupune generarea de embrioni animali – de șoarece, șobolan sau porc – cărora le lipsește un organ specific, de exemplu, pancreasul. În acești embrioni modificați sunt apoi implantate celule umane iPS care se pot dezvolta pe locul pancreasului. Embrionii astfel modificați sunt transplantați în uterul unor femele și, teoretic, ar putea fi obținuți pui cu un pancreas uman perfect funcțional.

Studiile preliminare au avut rezultate promițătoare, dar cercetătorii au avut și eșecuri. De exemplu, s-a obținut pancreas de șoarece în organism de șobolan. Dar cercetătorii nu au reușit același lucru când au încercat să obțină rinichi de șoarece în șobolan.

Nakauchi spune că, de altfel, sunt extrem de departe de a obține, de exemplu, organe umane cultivate în embrioni de porc, distanța genetică dintre cele două specii fiind mare.

Embrionii animali în care s-au implantat celule umane se mai numesc himere. Procedura prin care se obțin himere ridică probleme etice complexe, mai ales pentru că este imposibil de controlat tipul de organe care se formează în animal după implantarea de celule umane iPS.

Legislația în domeniu diferă de la țară la țară, de exemplu, în SUA nu există restricții, în timp ce alte state impun distrugerea himerelor după două săptămâni de la obținerea acestora.

Experții mai spun că himerele nu pot fi numite hibrizi umano-animali, pentru că ar trebui ca jumătate din ADN-ul din fiecare celulă să fie uman și jumătate animal. În schimb, himerele conțin un amestec de celule animale și umane.