Senatul a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.273/2004 privind procedura adopției, precum și pentru abrogarea art.5 alin. (7) lit.ș) și cc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Direcția socială „are obligația să facă demersurile necesare identificării și contactării părinților firești, să-i informeze periodic asupra locului în care se află efectiv copilul, asupra modalităților concrete în care pot menține relații personale cu acesta, precum și asupra demersurilor pe care părinții firești trebuie să le facă pentru reintegrarea copilului în familie”, reiese dintr-un amendament.
Un alt amendament adoptat vizează faptul că managerul de caz „stabilește ca finalitate planul individualizat de protecție în cazul în care părinții firești cu vârsta de peste 18 ani își exprimă consimțământul la adopție în cel puțin 60 de zile după părăsirea copilului. În acest caz, adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție se stabilește în maximum 45 de zile de la exprimarea consimțământului la adopție de către părinții firești”.
Proiectul de lege stipulează că „efectele hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii adopției se mențin până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani„, precum faptul că „instanța poate solicita din nou consimțământul la adopție al părinților firești, dacă după data la care consimțământul a devenit irevocabil, aceștia fac dovada, prin orice mijloc de probă, a existenței în mod excepțional a unei cauze obiective, neimputabile, de natură să determine revenirea asupra consimțământului inițial”, conform altui amendament adus legii.
Proiectul revizuiește cadrul normativ în materia adopției și introduce prevederi care să asigure celeritatea în dobândirea și menținerea statutului de copil adoptabil, flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor, respectiv debirocratizarea procedurilor privind adopția.
Inițiativa legislativă urmărește eliminarea din procedură a identificării rudelor de până la gradul al IV-lea, în cazurile în care planul individualizat de protecție a copilului are ca finalitate adopția, flexibilizarea derulării procedurii de adopție pentru copiii care au împlinit vârsta de 14 ani, precum și a grupurilor de frați care nu pot fi separați.
Au fost introduse noi stimulente financiare în vederea susținerii familiilor care doresc să adopte un copil cu vârstă mai mare, cu handicap sau un grup de frați (600 lei, respectiv 900 lei), respectiv achitarea unor servicii de recuperare sau reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură în cuantum de 1.500 de lei pe an.
Senatul a votat proiectul, în calitate de primă cameră sesizată, Camera Deputaților fiind for decizional.
Deputatul neafiliat Oana Bîzgan a anunțat că va depune un nou amendament la Camera Deputaților pentru a introduce adopțiile internaționale pentru copiii greu adoptabili, începând cu 1 ianuarie 2020.
„Este un subiect sensibil pentru România, dar avem datoria să punem la punct un sistem coerent, care să le acorde și acestor copii șansa să trăiască alături de familie, într-un mediu prielnic. Nu ne putem ascunde sub problemele vechiului sistem până la nesfârșit. Orice întârziere înseamnă diminuarea sau chiar eliminarea șansei unui copil de a intra într-o familie care dorește să îl adopte. La jumătatea lunii decembrie, voi realiza o dezbatere publică în acest sens, pentru a putea include părerile tuturor părților interesate, voi reveni cu o invitație zilele următoare”, a scris Oana Bîzgan, miercuri pe Facebook.
Foto: Hepta