Procuror român defăimat în presă câștigă la CEDO

Un procuror român despre care s-a afirmat în două articole dintr-un cotidian central că a falsificat rechizitorii și a primit mită a avut câștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a decis ca statul să îi plătească daune în valoare de 4.500 de euro.

Reclamanta, Elena Lavric, născută 1951, era procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, în februarie 2002, când în cotidianul România Liberă, au fost publicate două articole în care erau prezentate acuzații grave privind activitatea ei ca magistrat.

Articolele, intitulate „Corupție judiciară. Procuroarea Lavric a falsificat două rechizitorii! Un om nevinovat a fost condamnat la închisoare” și „Elena Lavric – procuroarea care falsifică rechizitorii”, prezentau activitatea magistratului în cazul unui inculpat, A.B. Jurnalistul, A.S., arăta că un rechizitoriu întomit de Lavric fusese anulat de procurorul-șef, ceea ce dovedea că acesta fusese falsificat, și că aceasta ar fi fost influențată de o altă persoană, S.E., care în mod repetat i-ar fi dus acasă produse alimentare.

EXTERNE Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a căpătat o nouă funcție: cea de co-președinte al Grupului Bilderberg

21:53

ACTUALITATE Spectaculoasele decorațiuni de la Casa MIȚA BICICLISTA au fost deteriorate și chiar doborâte de vântul puternic din Capitală

21:39

Pe 15 aprilie 2002, reclamanta a făcut plângere împotriva jurnalistului, acuzându-l că i-a lezat reputația și demnitatea, și a cerut cu titlul de prejudiciu moral suma de 1 milion de lei vechi (100 de lei noi).

Pe 3 noiembrie 2003, Tribunalul Călărași l-a condamnat pe jurnalist, pentru calomnie, la plata unei amenzi penale de 1.000 de lei. Totodată, jurnalistul și cotidianul au fost condamnați în solidar la plata unor daune de 30.000 de lei către reclamantă.

Instanța a arătat că aprecierile făcute la adresa procurorului nu corespundeau realității, întrucât o cercetare disciplinară relevase că magistratul avusese o conduită profesionistă și adecvată în cazul lui A.B. Judecătorul de la Tribunalul Călărași a mai arătat că jurnalistul respectiv știa, atunci când au fost publicate articolele, că primele două instanțe competente aprobaseră primul rechizitoriu al procurorului în acest caz, iar apelul încă se judeca. Totodată, jurnalistul știa că cercetarea disciplinară a magistratului era în curs atunci când a scris articolele și astfel ar fi trebuit să fie precaut în abordare și folosirea unui anumit limbaj, dat fiind că o putea expune pe reclamantă unor sancțiuni, a mai notat instanța.

În urma apelului formulat de jurnalist și cotidian, pe 28 decembrie 2004, Tribunalul Hunedoara a anulat prima sentință și a reluat cazul. Jurnalistul a fost achitat iar cererea de daune a fost respinsă. Instanța a considerat că jurnalistul doar a dat detalii privind situația lui A.B., așa cum reieșea aceasta din termenele de la instanță, și a reprodus conținutul plângeilor lui A.B. către Ministerul Justiției și Ministerul Public. În ceea ce privește aprecierile făcute de jurnalist, judecătorul a considerat că acestea trebuie analizate ținând cont de rolul presei într-o societate democratică, de a difuza informații și idei privind orice problemă de interes public și a invocat cazul Dalban împotriva României, notând că jurnalistul își putea permite un anumit grad de exagerare.

Elena Lavric s-a adresat CEDO invocând încălcarea articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind dreptul la respectarea vieții private și de familie, și cerând 150.000 de euro cu titlul de prejudiciu moral.

Curtea a considerat că a fost încălcat articolul invocat și a decis ca statul român să-i plătească reclamantei suma de 4.500 de euro.

În decizie, CEDO a arătat că este indubitabil că într-o societate democratică oamenii au dreptul să critice administrarea justiției și persoanele implicate în această activitate, însă critica nu trebuie să depășească anumite limite, pentru că este în interesul societății ca procurorii, ca și judecătorii, să se bucure de încredere. Astfel, poate fi nevoie ca statul să îi protejeze de acuzații nefondate.

Curtea mai consideră că acuzațiile de corupție și incompetență la adresa reclamantei sunt grave și de natură să îi afecteze activitatea și să îi lezeze reputația.

Statutul de politician sau alt fel de persoană publică nu înlătură obligația de a furniza dovezi factuale pentru afirmații care îi lezează reputația, chiar și atunci când aceste afirmații sunt considerate a fi judecăți de valoare, și nu enunțări ale unor fapte, mai arată CEDO.

Curtea concluzionează că jurnalistul nu a dovedit că a scris articolele respective respectând standardele profesionale și că nu este adecvat să se invoce liberatea de exagerare a jurnaliștilor atunci când materialele lor se referă la persoane publice.