Procurorii au reținut 27 de persoane în dosarul de evaziune și cer instanței supreme arestarea lor

Procurorii DNA au reținut 27 de persoane în dosarul de evaziune cu prejudiucu de peste 50 de milioane de euro, printre care procurorul Angela Nicolae și fiul acesteia, și vor cere marți instanței supreme arestarea lor preventivă pentru 29 de zile.

Oficiali din Direcția Națională Anticorupție au declarat pentru MEDIAFAX că în dosarul de evaziune fiscală au fost reținute 27 de persoane, iar în cazul altor cinci persoane s-a luat măsura interdicției de a părăsi țara.

De asemenea, alte două persoane urmau să fie audiate, au precizat sursele citate.

Cele 27 de persoane reținute vor fi duse marți la instanța supremă, care urmează să decidă dacă acestea vor fi arestate preventiv pentru 29 de zile.

Printre cei reținuți sunt și procurorul Angela Eugenia Nicolae, șeful Biroului de Relații Internaționale și Programe, altele decât Phare, din Parchetul instanței supreme, și fiul acesteia, Daniel Nicolae. Angela Nicolae este cercetată pentru două infracțiuni de trafic de influență în formă continuată, iar fiul ei, pentru complicitate la trafic de influență în formă continuată.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2012-2013, Daniel Nicolae, cu acordul, susținerea și implicarea mamei sale, a cerut, în mai multe rânduri, și a primit diferite sume de bani de la doi dintre învinuiții din dosarul de evaziune, lăsându-i să creadă că, prin calitatea de procuror șef de birou la Parchetul instanței supreme, Angela Nicolae va putea influența obținerea unor soluții favorabile în dosarele penale în care erau cercetați.

Procurorii DNA o acuză pe Angela Nicolae că, în perioada 2012-2013, a pretins și primit de la învinuiți, în mod repetat, la diferite intervale de timp, direct și prin intermediul fiului său, sume de bani între 2.000 lei și 5.000 lei.

„Un mod de operare similar a fost folosit de inculpata Nicolae Eugenia Angela și în raporturile cu o altă persoană, administrator și asociat în mai multe societăți cu profil agricol. Astfel, la data de 28 mai 2013, persoana respectivă a apelat la Nicolae Eugenia Angela, care i-a promis că va interveni pe lângă un prim-procuror al unui Parchet de pe lângă Judecătorie, pentru a-i facilita unui prieten obținerea unei soluții favorabile în dosarul penal în care era cercetat pentru săvârșirea infracțiuni de conducere sub influența băuturilor alcoolice și vătămare corporală din culpă. Ancheta penală a fost finalizată, dar nu în sensul promisiunii făcute de Nicolae Eugenia Angela, ci în sensul trimiterii în judecată a persoanei cercetate”, susțin procurorii anticorupție.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat, luni, că a încuviințat, la cererea DNA, percheziția domiciliară și a biroului, precum și reținerea și arestarea preventivă a procurorului Angela Eugenia Nicolae.

În același dosar, alte cinci persoane, respectiv doi români, administratori ai unor societăți comerciale, și trei cetățeni arabi, au primit, luni seară, ordonanțe de reținere. Unul dintre cei reținuți este administrator la Avicola Crevedia, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

În acest dosar este urmărit penal pentru trafic de influență și senatorul PSD Niculae Bădălău, fiind acuzat că ar fi apărat interesele unei firme suspectate de evaziune fiscală, prin intervenții la conducerea ANAF și pe lângă persoane din Prefectura Giurgiu și din conducerea APIA.

Potrivit anchetatorilor, societatea comercială în favoarea căreia ar fi intervenit Niculae Bădălău a primit de la APIA 2.778.000 de lei, sumă care ar fi fost folosită de firmă în circuitul evazionist, și nu în scopul pentru care banii fuseseră alocați.
De asemenea, în cursul acestui an, la solicitarea lui Bădălău, societatea implicată în circuitul evazionist i-ar fi pus la dispoziție, cu titlu gratuit, produse alimentare pentru un eveniment organizat la restaurantul său.

Anchetatorii au mai stabilit că, în aceeași perioadă, Niculae Bădălău ar fi făcut demersuri pentru angajarea fictivă a unei angajate de la cabinetul său senatorial la una din societățile comerciale implicate în circuitul evazionist.

„Astfel, deși aceasta nu a desfășurat nicio activitate în cadrul societății comerciale implicate în circuitul evazionist, a figurat mai mult timp ca angajată și a încasat sume de bani pentru o activitate neefectuată”, au precizat procurorii.

Procurorii i-au adus luni la cunoștință acuzațiile lui Niculae Bădălău, acesta declarând, la ieșirea din sediul DNA, că va reveni pentru a fi audiat.

DNA a precizat că în această cauză se fac cercetări penale și față de alte persoane, în legătură cu fapte similare, dar și cu alte fapte.

Șeful DNA, Codruța Kovesi, a declarat, luni, că în dosarul de evaziune sunt vizate și persoane cu funcții importante, dar despre care nu se pot da informații decât după ce li se aduc la cunoștință învinuirile, precizând că vor fi duse la audieri 80 de persoane, din care 50 vor fi puse sub învinuire.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au făcut, luni, 160 de percheziții în București și județele Prahova, Giurgiu, Arad, Călărași și Ialomița, în dosarul de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 50 de milioane euro, fiind dispusă urmărirea penală a 50 de persoane, între care sunt și angajați ai Ministerului de Finanțe, avocați și administratori de firme.

Potrivit DNA, perchezițiile au fost făcute la sediile unor firme și la locuințe din București și cele cinci județe, într-o cauză penală complexă privind infracțiuni de corupție și evaziune fiscală care implică un număr mare de persoane constituite într-un grup infracțional organizat.

DNA a precizat că este vizată activitatea a peste 100 de firme românești și străine, persoanele implicate având calitatea de administratori de societăți comerciale români și străini, avocați, contabili și angajați ai Ministerului Finanțelor Publice.

În dosarul de evaziune fiscală ce vizează domeniul industriei alimentare ar fi în atenția anchetatorilor și angajați ai Gărzii Financiare, au precizat surse judiciare.

DNA a mai arătat că persoanele suspectate în dosarul de evaziune fiscală foloseau firme fantomă, pe care le controlau și prin care derulau operațiuni comerciale, trecând în evidențele contabile cheltuieli fictive.

Rețeaua infracțională viza monopolizarea producției și desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist, potrivit procurorilor.

Membrii grupării de evaziune aveau atribuții delimitate: unii se ocupau de înființarea firmelor fantomă, alții racolau străini și români care, în schimbul unor sume de bani, să fie asociați sau administratori la aceste societăți, iar alții luau legătura cu funcționari ANAF, pentru nu face controale.