Prima pagină » Știri » Procurorii cer arestarea a șase persoane în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri

Procurorii cer arestarea a șase persoane în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri

Procurorii cer arestarea a șase persoane în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri
Procurorii DNA cer instanței supreme arestarea preventivă a șase persoane vizate în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri și terenuri agricole, între care cei doi judecători de la Tribunalul Covasna și beneficiarul a peste 43.000 de hectare de teren forestier.

Procurori și ofițeri judiciariști au descins, în jurul orei 12.00, într-unul din imobilele deținute de Claudiu Florică, aflat vizavi de sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Numele fostului șef al Fujitsu România este menționat de martori din dosar, conform unor documente ale anchetatorilor. Claudiu Florică a fost în 10 octombrie la sediul DNA pentru a da declarații în dosarul Microsoft, în care sunt vizați nouă foști miniștri.

În același dosar, procurorii fac joi percheziții și la locuința fostului șef al Serviciului de Informații Externe Cătălin Harnagea și cele ale oamenilor de afaceri Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, Remus Truică și Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro.

De asemenea, sunt percheziționate locuințele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidențial Dorin Marian, tatălui președintelui COSR, Adrian Petrache, și sediul Fundației Dinu Pescariu, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Potrivit surselor citate, anchetatorii ridică documente de la locuințele și sediile de firme și fundații percheziționate, care ar putea constitui probe în dosarul Microsoft.

Direcția Națională Anticorupție a arătat, într-un comunicat de presă, că procurorii fac 56 de percheziții în București și județul Ilfov, la sedii de firme și de fundații, dar și la locuințele unor persoane, în dosarul Microsoft, în care se fac cercetări pentru corupție în legătură cu încheierea unor contracte de licențiere IT.

Cătălin Harnagea a condus Serviciul Român de Informații (SIE) în intervalul 30 iulie 1997-1 februarie 2001, când Dorin Marian a ocupat funcția de consilier prezidențial (1996-2000) și șef al Administrației Prezidențiale (martie-septembrie 2000). Cătălin Harnagea a scris, în CV-ul său, că a fost, din 2005, consultantul EADS pe proiectul de securizare al frontierelor României și pe cel de off-set.

Dorin Marian a fost asociat cu Cătălin Harnagea într-o firmă, acesta cesionând acțiunile în februarie 2007, cu o zi înainte de a fi numit în funcția de prim-consilier al premierului din acea perioadă, Călin Popescu Tăriceanu.

Presa a relatat că Adrian Petrache, tatăl președintelui Comitetului Olimpic și Sportiv Român Alin Petrache, este un apropiat al lui Dorin Cocoș și al fostului premier Adrian Năstase, partener de afaceri imobiliare cu Alexandru Bittner.

În acest dosar, Direcția Națională Anticorupție a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foști miniștri – senatorii Șerban Mihăilescu și Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere și din societățile implicate în derularea proiectului privind licențele Microsoft pentru școli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

„Direcția Națională Anticorupție a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acțiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informațională și la Ministerul Educației Naționale, în legătură cu închirierea de licențe educaționale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiții nelegale, a contractului comercial de închiriere licențe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaționale Microsoft, a actelor adiționale la acest contract, precum și a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educațional Informatizat» (SEI), Direcția Națională Anticorupție s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu și respectiv a unor infracțiuni de corupție în legătură cu derularea acestor contracte”, a precizat DNA.

Procurorii susțin că foștii miniștri Dan Nica, Șerban Mihăilescu, Țicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu și Sandu Gabriel „și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

Totodată, anchetatorii au indicii că cei șase foști miniștri au pretins și primit sume de bani pentru a-și exercita în mod defectuos atribuțiile de serviciu și pentru a-și exercita influența asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft.

În 3 octombrie, președintele Traian Băsescu a avizat începerea urmăririi penale față de foștii miniștri Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Daniel Funeriu în dosarul Microsoft.

Camera Deputaților a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

Președintele Traian Băsescu a declarat luni, la Realitatea TV, răspunzând unei întrebări, că în dosarul Microsoft vor mai apărea surprize, inclusiv persoane.

Șeful statului a negat că în dosarul Microsoft s-au primit dosare de la FBI. „Cea mai complexă informație am avut-o în 2009, legată de o posibilă fraudare, și acea informație, într-o manieră mult mai în detaliu, a fost transmisă DNA și de acolo a început ușor, ușor”, a afirmat președintele Traian Băsescu, precizând că informarea a venit de la serviciile românești.

Numele lui Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, și cel al lui Nicolae Dumitru sunt menționate în declarațiile unor martori audiați în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupție aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foști miniștri.

Unul dintre martori le-a declarat anchetatorilor că omul de afaceri Dorin Cocoș și primarul orașului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, au primit „opt-nouă” milioane de euro, respectiv „circa trei milioane de euro”, pe durata derulării contractelor.

În declarația unui martor, redată de procurori în documentele menționate, se arată:

„În cursul anului 2008 sau 2009, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României și Microsoft, Florică Claudiu (fostul șef al Fujitsu în România, n.r.) a apelat la Dinu Pescariu, despre care era cunoscut că avea o relație bună cu Dorin Cocoș pentru a-l susține în cadrul licitației ce urma a se realiza.

Știu că Pescariu Dinu a intermediat legătura dintre Florică Claudiu și Dorin Cocoș. În perioada respectivă au fost organizate diverse întâlniri între Florică Claudiu și Gabriel Sandu, fie la Ministerul Comunicațiilor, fie în alte locații. Aceste întâlniri au fost intermediate de Dorin Cocoș. La unele dintre întâlniri a participat și Gheorghe Ștefan, despre care se discuta că avea o oarecare autoritate asupra lui Gabriel Sandu.

Ulterior adjudecării licitației de către firma D.Con.Net., Dorin Cocoș a stabilit modul în care trebuie distribuite sumele transferate de la D.Con.Net către Barringwood Investment Ltd. Cred că această societate era controlată de Dinu Pescariu. Știu că printre beneficiarii acestor sume se regăseau Gabriel Sandu, Gheorghe Ștefan, Dorin Cocoș, Pescariu Dinu, Nicolae Dumitru. Firmele în care urma să se facă plata i-au fost indicate lui Florică Claudiu de fiecare dintre persoanele mai sus menționate, la fel și persoanele de contact.
Din discuțiile purtate am înțeles că plata efectuată către Nicolae Dumitru (sau firma acestuia) a fost făcută în considerarea faptului că dânsul a emis o scrisoare de garanție absolut necesară contractului.

Tot din discuțiile purtate am înțeles că sumele remise lui Dorin Cocoș au fost în cea mai mare parte remise în numerar, banii fiind retrași numerar din Elveția de Pescariu Dinu și înmânați personal de acesta lui Dorin Cocoș.

Din câte am auzit, Dorin Cocoș a primit aproximativ 8-9 milioane euro, iar Gheorghe Ștefan circa 3 milioane de euro. Tot în jur de 3 milioane a primit și Gabriel Sandu. Cred că banii pentru Gabriel Sandu au fost virați în off-shore.

Din cunoștințele mele Dorin Cocoș, Dinu Pescariu și Gheorghe Ștefan nu aveau firme prin intermediul cărora să presteze servicii IT. Cred că în privința lui Dinu Pescariu se discuta despre o sumă de circa 3.000.000 euro”

Un alt martor le-a spus procurorilor, la rândul său, despre relațiile dintre fostul șef al Fujitsu România, Claudiu Florică, și Dorin Cocoș, respectiv Gheorghe Ștefan. Iată declarația dată de acesta anchetatorilor:

„În decembrie 2008 la conducerea MCSI (Ministerul Comunicațiilor și Societății Informațiilor) a venit Gabriel Sandu, un apropiat al lui Claudiu Florică, prin intermediul relațiilor pe care Claudiu Florică le avea cu Dorin Cocoș și Gheorghe Ștefan, zis Pinalti.

În 2009 expira contractul cadru pe 5 ani pentru închirierea licențelor Microsoft, iar Claudiu Florică căuta un nou mecanism și o nouă firmă prin care să continue acest contract atât de profitabil pentru Claudiu Florică și persoanele cărora le plătea mită. Întrucât în FSC nu mai lucra nici Viktor Malinowski, nici Dragoș Nicolaescu, Claudiu Florică nu mai avea nici un mod de a controla și a impune lui FSC subcontractarea unor servicii fictive.

Ca urmare, și-a creat propriul consorțiu folosind firme pe care le deținea deja, direct sau prin interpuși, de asemenea achiziționând firma Dim Soft care avea statutul de large account resseler local, acest consorțiu urmând să câștige o licitație trucată pentru reînnoirea contractului de licențiere pe perioada 2009 – 2013.

Licitația a fost organizată pentru a se crea o aparență de legalitate și întrucât Claudiu Florică nu a reușit să determine primul-ministru de la acea vreme să aprobe încredințarea directă a acestui contract către firma D.Con-Net.

Pentru a se asigura că niciuna dintre firmele care ar fi putut participa la licitația organizată în 2009, de către MCSI, Claudiu Florică s-a întâlnit personal cu patronii firmelor concurente și le-a promis acestora fie sume de bani în conturile personale, fie servicii în valoare de sute de mii de euro din viitorul contract pe care D.Con.Net urma să-l câștige.

Ca urmare, la licitație s-a prezentat o singură firmă și deși acesta ar fi fost un motiv clar pentru a reorganiza licitația, ministrul Gabriel Sandu a luat decizia de a acorda contractul de 96 milioane de euro, consorțiului D.Con-Net, întrucât urma să primească un comision procentual din acest contract din partea lui Claudiu Florică.

Contractul a mai fost extins prin achiziționarea de licențe educaționale, la fel cum s-a întâmplat și în Contractul din 2004 și Actul Adițional nr. 1, în aceleași condiții de ilegalitate pe care le-am precizat când am vorbit de actual adițional nr. 1, precum și o extensie de 33 milioane euro, în 2013 ca opțiune de buy-out.

Precizez așa cum am mai spus și mai devreme că în 2009, Guvernul României avea posibilitatea de a înlocui produsele Microsoft din administrația publică, produse similare care aveau fie un cost de 10%, Corel Office, fie erau gratuite – Open Office.

Aceste noi produse ar fi presupus o instruire minimală, instruire care se putea realiza prin intermediul unor programe de calculator de tipul Computer Based Traning sau pur și simplu filme video, așa cum se întâmplă în mod curent, cu alte programe.

Oricum serviciile de instalare și instruire ar fi fost o sumă infimă față de valoarea de peste 200 milioane de euro plătită de Guvernul României, în perioada 2004-2013. Dar aceste contracte cadru de tip închiriere de licențe, au constituit și constituie mijlocul prin care diferitele guvernări și persoanele de decizie puteau să obțină sume mari cu titlu de mită, artizanul în toată această perioadă fiind Claudiu Florică, prin diferite firme off-shore și diferiți intermediari”.

Referitor la fostul șef al Fujitsu, Claudiu Florică, procurorii arată, potrivit declarațiilor martorilor audiați până la acest moment, că acesta, în 2003, „a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea și respectiv derularea contractului prin susținerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influența pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membrii ai Guvernului”.

Potrivit DNA, un martor audiat în dosar a arătat, în declarația sa, că „Dinu Pescariu este cel care trebuia să asigure susținere financiară și relaționarea cu persoane ce aveau influență aspra unor membrii ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăți către miniștrii sau funcționarii implicați”.

„Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, iar prin intermediul acestuia la Nicolae Dumitru. Acesta din urmă era perceput ca o persoană cu potențial financiar prin firmele pe care le controla (Grupul Niro) și ca o persoană influentă prin relaționarea cu diverse persoane din lumea politică. …. . Florică Claudiu discuta la data respectivă despre un contract de ordinul zecilor de milioane de dolari și lăsa de înțeles că e nevoie de susținere financiară”, se mai arată în declarația martorului DNA.

Un alt martor a legat numele fostului prim-ministru Adrian Năstase, precum și ale altor demnitari apropiați acestuia de afacerea licențelor Microsoft. Potrivit martorului, persoanele implicate în trafic de influență și luare de mită în acest contract sunt: Adrian Năstase, prim-ministru în perioada 2000 – 2004, Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor către Adrian Năstase în acea perioadă, Remus Truică, șeful Cancelariei primului ministru în acea perioadă, Victor Ponta, șeful Corpului de Control al Premierului în acea perioadă, Ecaterina Andronescu – ministru al Educației 2000-2004, Cristina Ghițulică – șef de cabinet la Ecaterina Andronescu în perioada 20000-2004, Mihnea Costoiu – secretar general al ministerului în acea perioadă, Traian Ionescu – director în Ministerul Educației, Valentin Cotârță – director în cadrul Ministerului Educației, Gheorghe Dinu – consilier al ministrului Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu – ministrul Finanțelor în acea perioadă, Enache Jiru – secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Dan Nica – ministru MCTI, precum și miniștrii numiți după Ecaterina Andronescu – Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuș și, ulterior, Andrei Marga.

Citește și